Ce n-as da sa mai fie ca inainte …

Ce n-as da sa mai fie ca inainte ...

Tine-ma strins de mina … si nu ma mai lasa sa plec!

Stii cum apar aceste perioade? In care totul iti merge rau, dar nimic nu are atita greutate ca abandonul acelei persoane pe care o considerai cel mai de suflet prieten al tau … pe linga alte sentimente legate de acea fiinta, faptul ca avea cea mai mare incredere in tine te facea sa te simti special! Esti destul de lucid in capatina sa stii ca nu e cazul sa te simti in halul asta deoarece esti, de fapt, inconjurat de oameni care te iubesc ca pe ochii din cap, dar tu nu mai poti aprecia nimic … drogul nu-ti mai este picurat in oase si in suflet zi de zi, clipa de clipa, dependenta ta de acea persoana este atit de acuta, ca te arunca in sevraj,  iar disperarea, singuratatea si dezamagirea iti dau tircoale din ce in ce mai aproape, monstri care se vor hrani cu singele si carnea ta in curind!
Stai cu ochii larg deschisi, ca ochii unei caprioare in farurile masinii care o va lovi in citeva fractiuni de secunde! Asa si tu, astepti clipa, momentul impactului cu durerea provocata de pierderea privilegiului la prietenie … stii ca ti se va rupe carnea de pe tine, incerci sa previi, dar stii ca nu se poate … Se va intampla sa apara brusc!  Mergi la culcare intr-o seara, linistit si aparent impacat cu viata ta, si deodata te trezesti intr-o lume ciudata, de nerecunoscut, care nu mai joaca dupa regulile tale si mai ales cu un personaj strain in fata ta… dar acel personaj esti chiar tu si il vezi din afara, ca pe un „out of body experience!” Emotiile negative puternice afecteaza functionalitatea ta in viata de zi cu zi,  incepi sa ai interes scazut pentru activitatile zilnice, pentru propria persoana, pentru prieteni … Depresia se insinueaza, supararea isi spune cuvintul… nu mai esti la fel … nu te mai recunosti nici in oglinda … ai ajuns la capatul puterilor, suferi infringerea!
Iar autorespectul, propria ta valoare, identitatea cu care te mindreai atit de mult sint nule la gindul ca ai ajuns un zero barat. Te gandesti foarte clar si foarte sincer ca trebuie sa sfirsesti acest chin …ai un plan, Empire State Bulding iti ofera sansa de a iesi din anonimat … pentru citeva clipe faci „breaking news” in style!
As vrea sa-ti vad fata cind o sa afli!

3 gânduri despre „Ce n-as da sa mai fie ca inainte …

  1. Afară plouă…trist, molcom, răguşit. Mă ascund după perdea şi o privesc în tăcere. Ea persistă în tristeţe, iar eu cânt. Ce aş mai putea face când plouă? Casa a devenit o umbrelă uriaşă sub care mă îngrămădesc, mă adun ghem îmbrăţişându-mă şi…torc precum un motan, o melodie veche pe care o auzisem. Amintirile mă copleşesc şi acum, parcă toate sunt legate de ploaie…cântecul vechi…viața…

    De ce când plouă afară sufletul rămâne dezgolit şi doare de parcă ar ploua cu apă sărată pe o rană proaspătă?! Îmi vine să strig, să urlu, dar nu ştiu cui: Nu-mi mai răni sufletul!

    Oare ploaia m-ar auzi? …

    • Opreste Apocalipsa sufletului tau … numai ea a transformat ploaia in apa de mare, bucuria in durere, speranta in frica …

      Simte-ti senzatia de bine si multumire in torsul melodiei stiute, dar reinnoite … nu dezaprecia amintirile, ele oricum sint ale tale .. nu uita insa ca viitorul te asteapta cu bratele deschise. Imbratiseaza-l … el e cel mai curat gind in matrita pentru ca nu s-a intimplat inca …

  2. Imi propusesem sa nu mai citesc-procesez-comentez pe forum.Gindurile mele, de obicei atipice, sint bita de pe lacul gindurilor altora.Vazusem numele meu pe undeva,primisem si o notificare pe mail si suna ca o invitatie,cel putin asa mi s-a parut.Cunosteam stilul autoarei , intrigant si multivalent ,care-ti lasa loc de intors .
    Si m-am abtinut un timp…
    …Dar nu mi-a placut ideea unui breaking news unde cineva sta pe loc iar Empire State urca-n sus pina ce asfaltul ajunge in capul lui…
    Nu, n-o sa-i veda fata .Asa ca sa-si mute gindul.
    Scrupulele excesive si nelinistile mergind pina la nevroze sint simptomele unei idolatrii fata de propriile dorinte,ale unui sentiment prea puternic al importantei proprii.Si aici este toata distanta dintre chemarea la necunoscut si aceasta determinare cu totul neintemeiata pe care eul empiric o lucreaza cu de la sine putere fara sa o marturiseasca.
    Disperarea unei vieti in aparenta ratate vine din faptul ca cel in cauza a decis mai dinainte,a pre-judecat ca va fi compozitor,geniu,explorator sau sufletul pereche al cuiva.
    Calea pe care o presupunem si o definim dinainte,urmindu-ne patimile si preferintele,fara a le trece printr-un stand by care sa ne descopre realitatea,conduce la impasurile tragic ale unei vieti irosite.
    Crezind ca abandonam ce ne inchipuim ca ne apartine,nu abandonam decit ceea ce ne limiteaza.
    Cui i-ar folosi un breaking news ? Nici macar autorului.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s