Fenomenul „tiganul roman” sau cum se impart tiganii in zilele noastre?

Multi pasionati de ale tiganilor, asa ca mine, sau chiar mai pasionati, avind acces la documente istorice au icercat sa-si explice fenomenul „tiganul roman!” Ce am aflat pina acum se poate insuma la citeva fapte: tiganii au fost sclavi pe mosiile boieresti si bisericesti pina la Kogalniceanu. Cum au ajuns ei pe teritoritoriul tarii noastre si cind? „Robia ţiganilor din Ţara Românească este un „împrumut” bizantin. Cronologia următoare este grăitoare, chiar dacă sunt puţine documente: 1348 ţigani robi la mănăstirea Prizren din Serbia, 1371-1376 – ţigani robi la mănăstirea Vodiţa din Ţara Românească, 1378 – ţigani robi la mănăstirea Rila din Bulgaria, 1388 – ţigani robi la mănăstirea Cozia din Ţara Românească. Pentru mine nu există prea multe dubii că ţiganii au ajuns în ţările române în secolul al XIV lea fiind preluaţi ca robi din Imperiul Bizantin, în condiţiile dizolvării acestuia” dupa cum spune George Damian, un alt pasionat, dar care-si poate sustine teoria cu documente.

Noi astialalti, care ne ghidam mai mult dupa ghioc, „stele si vint” in problema tiganeasca, prin inteligenta nativa care ne descrie (lol!) si studiile continue si comprehensive facute am aflat ca tiganii sint categorisiti dupa joburile pe care le faceau, astfel din cele mai vechi timpuri tiganii se imparteau in Lingurari – fara a se referi la nici o ciorba sau tocanita mincate cu lingura, sau la „sportul tradiţional” al lingurarilor, cum citii eu pe Bloggul altcuiva, care se zice ca este lingura viteza, cu referire la viteza de verificare a unei ghene sau tomberon, inainte de a se intilni cu ursul brun al Carpatilor. Se pare ca s-a legat o prietenie sadea intre ei fiind colegi de breasla, si atunci, ursul din prietenie i-a ajutat cu „ursaritul.” Ursarii – care sint un fel de moasa comunala, te trag la spate cu ursul, te calca, te ajuta in bijnita daca ai nevoie de ceva, asa ca la oleaca de contrabanda si de aici vine si vorba „Plimba ursul d-acilea, bre!” Printre alte categorii se numara gaborii – adica tigani angajati de Politie (say what?) cum naiba sa fie angajati de Politie, ca doar stim relatia lor cu Politia … e una foarte strinsa! Da, in fine, o data te trezesti prin Mizil „mancatas, ai bolitin? Du iu hiev aidi? Da pha permisu’ … ca sa moara mama, de nu-ti bag o interogaţie prin ştaţie.” „Ia zi praleo, ce morţii voştri aţi făcut de s-au speriatără băieţii ăia şi au fugit de-aci în pofida voinţei lor, cu haur şi alte valor? Ha? Haud?”

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice!

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice

din-dragoste-in-alte-feluri

Spoitori – da, normal … spoiesc pe la altii, da’ la ei ba!Am inteles de prin ziare ca acestia sarbatoresc Pastele la o saptamina dupa Ortodocsi, multumindu-i lui Dumnezeu pentru sanatate.

Rudarii – rudarii sau aurarii nu sint tigani! EI SUSTIN CA SUNT ADEVARATII URMASI AI DACILOR,CA SUNT DACI 100%.Dan Gherasimescu, unul din cei mai renumiti sculptori populari ai Romaniei, mi-a vorbit despre adevarata lor origine.
Acesta recunostea ca multi batrani de prin satele acelea rudaresti stiu „de trei ori mai multa meserie” decat el. „Vrajitori ai lemnului”. Singurii care mai pastreaza si azi „vechile taine ale copacilor”. Peste tot, in muntii Argesului, de la Curtea de Arges pana sus, spre Ardeal, absolut nimeni nu le spune rudarilor tigani. Ei sunt recunoscuti ca o „specie aparte” de oameni, o spita veche, care a ramas pe pamant de cand lumea. Dan Gherasimescu isi facuse ucenicia la acesti „maiastri”, care altadata se ascundeau prin bordeie ( „Conversations: Culture and religion”).

Fierari, laiesi – au fost folositi si drept calai, adica pusi in „dirty jobs.” In zilele noastre s-a cam pierdut fieraritul, da’ si „calaitul” asa cum se vede din acest dialog: „Puţin dă tot, puţin, Ei, acuma s-au dus pă la serviciuri, la făbrici, unii mai lucrează şi-acasă, potcoave, căruţe, fierărie d-asta… Înainte făcea prăşitori, pluguri, le-ascuţea fierurile-ălea, să ducea la iei, râcâia caii la potcoave…pentru a confecţiona săbiile nemuritorilor care bântuie cartiere selecte precum Ferentari sau Socului-Pantelimon” (www.romlit.com). Dar in schimb a aparut „culegerea” fierului vechi si inceperea industriei de valorizare a lui.

Ceaunari – cam in aceeasi tagma cu lingurarii, caldararii si spoitorii.

Caramidari – fabricau caramizi, netoti – un fel de “fara ocupatie” , traind din furturi.

Floraresele – mi se par cele mai faine, mai ales ca meseria lor rezista de cel putin saizeci de ani si a fost dusa pina si peste ocean.

nu-ai-vazut-o-niciodata-asa-inna-imbracata-in-tiganca-la-dansez-iti-place-cum-ii-sta

In epoca moderna au mai aparut si alte categorii sau specializari, cum sint cocalarii sau manelistii … sa mai dau nume sau nu?

Din atitea feluri de tigani au ramas cocalarii, cersetorii (meserie noua), agricultorii si bogatii intreprinzatori cu companii de fier vechi, spalatorii auto, etc.

La lovitura de stat din 1989, Romania avea 23 milioane de locuitori. Scaderea populatiei se datoreaza emigrarii masive in alte tari a oamenilor cu studii, a oamenilor destepti si a oamenilor producatori de bunuri. Distrugerea premeditata a industriei, agriculturii, vinzarea minelor, a turismului, incurajarea conflictelor intre nationalitati a dus la exodul milioanelor de romani in strainatate. Asa Guvernul a scapat de oamenii activi, carora nu voiau sa le mai asigure locuri de munca, dar care acum contribuie la societatile Occidentale si care isi construiesc pensiile acolo. Antiromanismul Guvernului nostru a dus la scaderea demografica a romanilor si la cresterea etniei rromilor, care in orice conditii aveau de la trei copii in sus. Deschiderea granitelor le-a dat si lor posibilitatea de a iesi in Europa, unii fiind bogati sa-au ridicat si s-au ciocoit, cei saraci cersind, dar venind inapoi in Romania la copilasi.

rromania

2tigani mercedes alb

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s