“O singură femeie e uneori de ajuns pentru a suprima deşertul unui bărbat.” (Octavian Paler)

Video

(Source: youtube.com, John Lennon – Woman tradus romana

Videoclip de Daniel Varga)

Rînduieli

La noi muierea pupa mîna bărbatului
Pînă mai adineaori – zicea Marin al lui Pătru,
Şi din dumneata nu-l scotea niciodată,
Îi făcea trei, patru copii, dar nu-ndrăznea să-i zică tu.
Cele mai mîndre, care se ambiţionau, nu-i ziceau nicicum.
Femeia are socotelile ei, ea să ţină de coada cîrpătorului,
Să ţină oala de mănuşă, la foc, să stea ciucită la vatră
Şi să lase politica – de-asta ne ocupăm noi, asta e pentru oameni –
Femeia, ce ştie femeia?
Ea să şteargă sticla lămpii, să alinieze clondirele pe corlată,
Să fie toate drepte, aşa să tragi cu aţa
Să te tragă, să-ţi pună ventuzele şi să nu-ţi iese din vorbă,
Că ce ştie ea?
Înainte n-o prea vedeai la faţă, că purta maramă,
Zăvelca lungă, colo, abia-i sclipeau gleznele,
Dar o ghiceai pe-a frumoasă – şi-o furai, domnule,
O luai pe cal, şi-o făceai muierea ta, era o dulceaţă,
Dar acum pe cine să furi? Uitaţi-vă-n jur, pe cine să furi?
Altfel era viaţa, mai tacticoasă, umblai în cămaşă lungă pînă
Spre douăzeci de ani, că ziceau că eşti copil, la douăzeci de ani
Îmbrăcai izmenele, te-ncingeai cu brîul şi plecai după fete,
Le încîntai din fluier.
Nu mai sunt rînduielile alea, treierai cu caii,
Vedeai cum se suceşte lanţul pe steajăr, la urmă-ntorceai caii,
Rămînea jos grîul ca aurul. Aveai stupi, oi,
Beai cîte-un putinel de lapte bătut, te ştergeai la gură cu mîtca,
Mîncai un geac de brînză, coceai floricele,
Acu’ nici mălaiul nu mai e
Aşa de dulce, cînd îl spoia mama cu cocă
Şi făcea pe deasupra flori cu lingura,
După aia-l băga-n ţest.
Zăbicul are alt gust.
Şi vitele parcă sunt mai proaste, că ţin minte
Cînd se ducea mama să mulgă vacile în obor,
Viţeii, care stăteau aleşi în curte, cum o vedeau cu oala în mînă
Săreau, se gudurau pe lîngă ea.
Ştiţi că şi anul ăsta Prica iar mi-a rămas stearpă?
Şi vitele sunt mai proaste, ascultaţi-mă pe mine.

Poţi să discuţi cu femeia lucrurile astea, că nu poţi.
Nici copii nu mai face ca lumea,
Să-ţi umple casa, să te simţi om,
Una-două îi leapădă, zice c-a rîvnit la varză acră şi n-a
Găsit la repezeală şi i-a lepădat,
Ori c-a rîvnit la cireşe iarna, şi de unde să ia, şi s-a stîrpit,
Bazaconii – nu vor să dea-n greu,
De-aia s-a-mpuţinat şi lumea.
Înainte, cînd veneau turcii pe-aici, cine-i lua la palme? – cîte zece – doisprezece
Săreau din cîte-un copac pe turc, lui Baba Novac pe-aici îi plăcea
Să se bată cu ei, de ne lăuda şi Mihai Viteazul:
„Daţi, mă, băga-i-aş la ududoi, să mai stea şi pe-acasă.”
Dar discută astea cu Măria Bălii – uite-o că vine – toată ziua prin odăi – să vezi ce zice,
Că ea a stat toată viata cu fundu’ pe cămaşă degeaba şi nici tabla
Înmulţirii n-o ştie.
-Mărie, cît fac, fă, nouă ori opt? Care e, fă, capitala Portugaliei?
-Însoară-te, mă, Tîrziule, şi nu mai lozi aci, cu copiii,
Că ai şi-nceput să iei culoarea cerii.
-Păi, găseşte-mi tu una, care să-mi placă şi să-mi pupe mîna la comandă,
Că acum o iau.
-În nădejdea aia, vezi să nu te pupe moartea rece.

Nea Marin al lui Moşu Pătru se apropia bine de cincizeci de ani,
Dar nu se hotăra să se-nsoare, toate aveau cîte-un cusur,
Era poreclit Tîrziu, dar numai Măria Bălii îndrăznea să-i spună în faţă.
Deştept, iscoditor, cunoştea bine ce-a fost înainte pe la noi,
Avea parcă un alt puls, dat cu o sută de ani în urmă,
Lăcrima sec pentru stricarea rînduielilor şi după cum citise el în
Norii de la cornul Caprii, nu era de-a bună.
Se întoarce lumea cu curu-n sus şi se scufundă pămîntul.
Casa lor bătrînă, de moşneni domoli şi asezaţi,
Intra încet în pămînt.

(Din volumul La Lilieci, de Marin Sorescu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1973)

“O singură femeie e uneori de ajuns pentru a suprima deşertul unui bărbat.” (Octavian Paler)

Blog pic

Stefan Iordache – nu stiam ca te iubesc atit de mult …

Video

imi spui ca plingi si ma privesti in ochi
si-astepti sa spun ceva,
dar nu am glas si simt ca dintr-o-dat
e noapte-n mintea mea.

s-a spart ceva, s-a rupt ceva
acum, adinc la mine-n suflet.
as vrea sa strig,
sa spun ca recunosc
cit de naiv am fost
si nu stiam
si nu stiam
ca te iubesc atit de mult
ma-ntreb ce-a fost in mintea mea
cum de-am gresit
ce-aveam in gind…

si nu stiam
si nu stiam
ca te doresc atit de mult
abia acum cind tu imi spui ca vrei sa pleci
desi tirziu am inteles
ca tu esti tot ce am
ca te iubesc…

abia acum cind vrei sa-nchizi o usa grea in urma ta
am inteles ca pierd tot ce aveam
mai bun in viata mea
cum de-am crezut ca te posed ca pe-un lucru oarecare
as vrea sa strig, sa spun ca recunosc
cit de naiv am fost
si nu stiam
si nu stiam ca te iubesc atit de mult
ma-ntreb ce-a fost in minte mea
cum de-am gresit, ce-aveam in gind?

si nu stiam
si nu stiam ca te doresc atit de mult
abia acum cind tu imi spui ca vrei sa pleci
desi tirziu am inteles
ca tu esti tot ce am,
ca … te iubesc!

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Miki

O palma data de viata este atunci cind iti va aminti ca desi ai crezut ca iubirea pierduta va fi ultima iubire din viata ta, totusi ai avut nesimtirea sa te indragostesti din nou … ca sa zic asa, fara voia ta. Ai crezut ca ai trecut cu bine peste necaz, ca deh … acum esti cool, poti privi cu seninatate, din afara, orice necaz sentimental al altora, cind de fapt ai sfeclit-o … poate mai tare ca altii …

De multe ori din cauza comoditatii noastre, sau din frica preferam sa innodam o relatie veche, sa incercam sa o facem sa mearga, in loc sa ne bagam picioarele si sa incepem ceva nou … Spune ca nu-i asa!?

Mai exista si faptul ca nu vrei sa te stabilesti intr-o relatie de care nu esti sigur inca … sau cu o persoana care nu-ti inspira incredere, chiar daca ai dori nespus sa mai fii in bratele ei … ale persoanei respective.

De multe ori ideea ta despre iubire nu este iubire … este de fapt un fel de concept care evolueaza pe masura ce te maturizezi … cred. Numai dupa ce pierzi iubirea unei persoane dragi, numai atunci iti dai seama ce mult ai iubit acea persoana si ce mult iti lipseste.

Dorinta de dragoste il face pe om sa caute iubirea in locuri nu chiar Kosher, si niciodata nu vei fi in largul tau, cind esti disperat ca celalalt sa te faca sa te simti bine, tocmai ca sa-ti demonstrezi tie insuti ca ai nevoie de iubire, si totul e ok.

Pierzindu-ti iubirea … genereaza niste semne exclamatorii in legatura cu grija fata de tine insuti. Ti se va parea ca tu suferi cel mai mult dintre prieteni, probabil uitind ca si ei au trecut prin asa ceva, dar tu nu erai chiar atent la vremea aia. Oamenii se schimba … si noi o data cu ei! Intotdeauna am cerut partenerului ceea ce am vrut, nu ceea ce am vazut in el, sau ma rog … poate invers …
Nu e patetic de loc sa vrei iubire, patetic este sa fii nesigur in viata tot timpul, si sa nu-ti iei de la viata ceea ce trebuie!

Nu ne invatam minte niciodata, decit atunci cind e prea tirziu, experienta e consumata, dar in final devenim mai maturi, mai binevoitori si incetam de a considera persoana iubita un obiect, ci o fiinta draga …

Fenomenul „tiganul roman” sau cum se impart tiganii in zilele noastre?

Imagine

Multi pasionati de ale tiganilor, asa ca mine, sau chiar mai pasionati, avind acces la documente istorice au icercat sa-si explice fenomenul „tiganul roman!” Ce am aflat pina acum se poate insuma la citeva fapte: tiganii au fost sclavi pe mosiile boieresti si bisericesti pina la Kogalniceanu. Cum au ajuns ei pe teritoritoriul tarii noastre si cind? „Robia ţiganilor din Ţara Românească este un „împrumut” bizantin. Cronologia următoare este grăitoare, chiar dacă sunt puţine documente: 1348 ţigani robi la mănăstirea Prizren din Serbia, 1371-1376 – ţigani robi la mănăstirea Vodiţa din Ţara Românească, 1378 – ţigani robi la mănăstirea Rila din Bulgaria, 1388 – ţigani robi la mănăstirea Cozia din Ţara Românească. Pentru mine nu există prea multe dubii că ţiganii au ajuns în ţările române în secolul al XIV lea fiind preluaţi ca robi din Imperiul Bizantin, în condiţiile dizolvării acestuia” dupa cum spune George Damian, un alt pasionat, dar care-si poate sustine teoria cu documente.

Noi astialalti, care ne ghidam mai mult dupa ghioc, „stele si vint” in problema tiganeasca, prin inteligenta nativa care ne descrie (lol!) si studiile continue si comprehensive facute am aflat ca tiganii sint categorisiti dupa joburile pe care le faceau, astfel din cele mai vechi timpuri tiganii se imparteau in Lingurari – fara a se referi la nici o ciorba sau tocanita mincate cu lingura, sau la „sportul tradiţional” al lingurarilor, cum citii eu pe Bloggul altcuiva, care se zice ca este lingura viteza, cu referire la viteza de verificare a unei ghene sau tomberon, inainte de a se intilni cu ursul brun al Carpatilor. Se pare ca s-a legat o prietenie sadea intre ei fiind colegi de breasla, si atunci, ursul din prietenie i-a ajutat cu „ursaritul.” Ursarii – care sint un fel de moasa comunala, te trag la spate cu ursul, te calca, te ajuta in bijnita daca ai nevoie de ceva, asa ca la oleaca de contrabanda si de aici vine si vorba „Plimba ursul d-acilea, bre!” Printre alte categorii se numara gaborii – adica tigani angajati de Politie (say what?) cum naiba sa fie angajati de Politie, ca doar stim relatia lor cu Politia … e una foarte strinsa! Da, in fine, o data te trezesti prin Mizil „mancatas, ai bolitin? Du iu hiev aidi? Da pha permisu’ … ca sa moara mama, de nu-ti bag o interogaţie prin ştaţie.” „Ia zi praleo, ce morţii voştri aţi făcut de s-au speriatără băieţii ăia şi au fugit de-aci în pofida voinţei lor, cu haur şi alte valor? Ha? Haud?”

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice!

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice

din-dragoste-in-alte-feluri

Spoitori – da, normal … spoiesc pe la altii, da’ la ei ba!Am inteles de prin ziare ca acestia sarbatoresc Pastele la o saptamina dupa Ortodocsi, multumindu-i lui Dumnezeu pentru sanatate.

Rudarii – rudarii sau aurarii nu sint tigani! EI SUSTIN CA SUNT ADEVARATII URMASI AI DACILOR,CA SUNT DACI 100%.Dan Gherasimescu, unul din cei mai renumiti sculptori populari ai Romaniei, mi-a vorbit despre adevarata lor origine.
Acesta recunostea ca multi batrani de prin satele acelea rudaresti stiu „de trei ori mai multa meserie” decat el. „Vrajitori ai lemnului”. Singurii care mai pastreaza si azi „vechile taine ale copacilor”. Peste tot, in muntii Argesului, de la Curtea de Arges pana sus, spre Ardeal, absolut nimeni nu le spune rudarilor tigani. Ei sunt recunoscuti ca o „specie aparte” de oameni, o spita veche, care a ramas pe pamant de cand lumea. Dan Gherasimescu isi facuse ucenicia la acesti „maiastri”, care altadata se ascundeau prin bordeie ( „Conversations: Culture and religion”).

Fierari, laiesi – au fost folositi si drept calai, adica pusi in „dirty jobs.” In zilele noastre s-a cam pierdut fieraritul, da’ si „calaitul” asa cum se vede din acest dialog: „Puţin dă tot, puţin, Ei, acuma s-au dus pă la serviciuri, la făbrici, unii mai lucrează şi-acasă, potcoave, căruţe, fierărie d-asta… Înainte făcea prăşitori, pluguri, le-ascuţea fierurile-ălea, să ducea la iei, râcâia caii la potcoave…pentru a confecţiona săbiile nemuritorilor care bântuie cartiere selecte precum Ferentari sau Socului-Pantelimon” (www.romlit.com). Dar in schimb a aparut „culegerea” fierului vechi si inceperea industriei de valorizare a lui.

Ceaunari – cam in aceeasi tagma cu lingurarii, caldararii si spoitorii.

Caramidari – fabricau caramizi, netoti – un fel de “fara ocupatie” , traind din furturi.

Floraresele – mi se par cele mai faine, mai ales ca meseria lor rezista de cel putin saizeci de ani si a fost dusa pina si peste ocean.

nu-ai-vazut-o-niciodata-asa-inna-imbracata-in-tiganca-la-dansez-iti-place-cum-ii-sta

In epoca moderna au mai aparut si alte categorii sau specializari, cum sint cocalarii sau manelistii … sa mai dau nume sau nu?

Din atitea feluri de tigani au ramas cocalarii, cersetorii (meserie noua), agricultorii si bogatii intreprinzatori cu companii de fier vechi, spalatorii auto, etc.

La lovitura de stat din 1989, Romania avea 23 milioane de locuitori. Scaderea populatiei se datoreaza emigrarii masive in alte tari a oamenilor cu studii, a oamenilor destepti si a oamenilor producatori de bunuri. Distrugerea premeditata a industriei, agriculturii, vinzarea minelor, a turismului, incurajarea conflictelor intre nationalitati a dus la exodul milioanelor de romani in strainatate. Asa Guvernul a scapat de oamenii activi, carora nu voiau sa le mai asigure locuri de munca, dar care acum contribuie la societatile Occidentale si care isi construiesc pensiile acolo. Antiromanismul Guvernului nostru a dus la scaderea demografica a romanilor si la cresterea etniei rromilor, care in orice conditii aveau de la trei copii in sus. Deschiderea granitelor le-a dat si lor posibilitatea de a iesi in Europa, unii fiind bogati sa-au ridicat si s-au ciocoit, cei saraci cersind, dar venind inapoi in Romania la copilasi.

rromania

2tigani mercedes alb

Agricultura tiganeasca … nu e minune, e realitate!

Video

Mai sa fie … in Transilvania pina si rromii sint gospodari.
Acesti oameni frumosi, care au fost corturari acum triezeci de ani, au avut o viziune … sa fie si ei proprietari de pamint. Drept pentru care au negociat cu oamenii din satul Merghindeal, care vindeau pamint si … l-au cumparat, de la sasii care plecau sau de la batrinii romani din sat. Asa ei si-au cumparat si case si pamint, si s-au luat de coada sapei! Nu numai asta, dar si-au trimis un baiat la scoala de agricultura care stie culturile, felurile de pamint si plantele. Acesti oameni isi tin traditiile cu sfintenie. Au cai, oi, purcei, iar fetele isi aduna zestrea ca in Ardeal: basmale, covoare, cocosei de argint pentru salbe. Toata comunitatea asta e harnica, muncesc ca romanii cot la cot si sint mindri de casile lor. Fetele fac magiun de prune, si pun conserve pentru iarna! Nu au nici o dorinta de a pleca in Europa si de a deveni bogati. Pentru ei Romania e tara lor si bogatia sufleteasca si traditiile fac totul.
Respect acestor rromi care au rupt gura tirgului …