Un tren fără titlu

Un tren-om…obosit de viata, uzat de greutati, la care locomotiva de abia mai trage:

Elton John „This Train Don’t Stop There Anymore”



Uploaded by Rick Singer on August 23, 2010 

Genunchiul Lumii

Rareori o vezi aşa la televizor sau pe facebook. Nici celor, încă pătimaşi într-ale politicii, nu le este astfel arătată sau pusă în discursuri. Iar sociologii sau jurnaliştii ar trebui să o caute aşa, mai cu sîrg, şi mai cu sîrg să o scoată din laboratoare sau redacţii. Şi vorbesc despre ţară. Iar ca să o vezi „aşa cum e”, nu ai decît să te urci într-un tren, un tren care să te ducă dintr-un colţ în altul al ei pret de, să zicem, vreo 20 de ore, cu opriri în 40 de staţii. Şi să nu ai, ca premisă de altfel favorabilă obiectivităţii tale, „norocul” unui vagon de clasa 1, ci acela al unui vagon ordinar de la a 2-a (mai sunt destule în ciuda opiniilor optimiştilor fani ai Cefereului!), un vagon slinos, înghesuit cu opt locuri în compartiment, survolat de nişte muşte insistente şi accesorizat cu odorurile inconfundabile…

Vezi articolul original 467 de cuvinte mai mult

„Strainatatea e mai amara ca moartea …”

Imagine

(Photo from Dan Motanu, FB, February 24, 2014)

Am obosit sa ma gindesc la momentul reintoarcerii mele in patria iubita …. doar am plecat cu gindul ca nu voi mai veni inapoi niciodata! Atita ura aveam in mine, atita naduf, sufocare si zbatere inutila … ufff …. am reusit in sfirsit sa plec dracului dintr-o tara in care pupam toti talpile „iubitului cirmaci” Nicolae! Eram atit de satula de el si Lena lui, ca asi fi facut orice ca sa plec si sa nu mai aud in veci de putregaiurile comuniste! Si am facut, am facut orice si am plecat … am calcat peste cadavre, cadavrele celor care m-au iubit cel mai mult: parinti, prieteni, socri … muntii mei iubiti, strada cu piatra cubica la care ii stiam fiecare fir de nisip, fiecare papadie, … orasul meu minunat in care tata a fost cineva, Transilvania mea iubita, Moldova studentiei mele, Marea mea cea draga cu vila Belona, Bucurestiul primaverilor …. am lasat totul balta si am plecat, dorind sa nu mai imi amintesc de nimic si de nimeni … doar fiere si venin!

Ani si ani am cazut in amnezie, am cautat sa uit si sa nu-mi amintesc nimic … ma simt atat de obosita, de pacalita de propria-mi tara care mi-a dat muie totala, m-a facut sa plec, iar acum ma atrage inapoi ca Sirenele pe Ulysses … Eu am mai vazut oameni care au plecat … si dupa 20 de ani sau chiar si 30 de ai s-au intors, incercind sa schimbe ceva. Oare eu voi putea schimba ceva sau macar voi putea contribui cu ceva? Tiganului ii sta bine cu cortul si cu drumul, dar cum „tiganul asta” nu e prea sigur de etnia lui … mai ca ar putea face o exceptie. Ma asteapta toti acolo … aceeasi strada, aceiasi munti, prietenii imbatriniti prematur de vreme si de fumat, aceeasi tara … mai saraca decit oricind, multe schimbari nepitoresti si oameni nepoliticosi, fara dinti si mirosind a transpiratie. Pietele fara tarani, dar pline de „negustori” noi care vind marfa fara gust si fara miros, mass media mai tembela decit oricind, iar prostia omeneasca debordind! Oare ma voi acomoda … am facut atita carte pe unde am fost, as fi vrut sa o folosesc in slujba romanilor mei, oare se poate? Am atitea intrebari si nici un raspuns.

Eu zic ca soarta ti-e pusa-n frunte si de ea depindem toti! Asa o fi a mea, mai labila, mai vulnerabila. Realitatea in care traim este o variabila de realitate universala, de ea depinzind viata fiecarui om pe pamint.

Multe emisiuni americane au ca tematica viitorul, destinul … si incep asa: „Crezi in viitor? Crezi in tine? Atunci fii sigur ca oricare ti-ar fi soarta vei fi OK!” … ei incercind sa-ti insufle curaj si speranta pentru o viata mai buna.

Chiar daca te simti pierdut … trebuie sa crezi in tine!
Believe in yourself … anyway your destiny is already written!
Ma intorc acasa!

(Dati click pe link-ul de mai jos!)

Anatol Mirzenco – Casa parinteasca

“O singură femeie e uneori de ajuns pentru a suprima deşertul unui bărbat.” (Octavian Paler)

Video

(Source: youtube.com, John Lennon – Woman tradus romana

Videoclip de Daniel Varga)

Rînduieli

La noi muierea pupa mîna bărbatului
Pînă mai adineaori – zicea Marin al lui Pătru,
Şi din dumneata nu-l scotea niciodată,
Îi făcea trei, patru copii, dar nu-ndrăznea să-i zică tu.
Cele mai mîndre, care se ambiţionau, nu-i ziceau nicicum.
Femeia are socotelile ei, ea să ţină de coada cîrpătorului,
Să ţină oala de mănuşă, la foc, să stea ciucită la vatră
Şi să lase politica – de-asta ne ocupăm noi, asta e pentru oameni –
Femeia, ce ştie femeia?
Ea să şteargă sticla lămpii, să alinieze clondirele pe corlată,
Să fie toate drepte, aşa să tragi cu aţa
Să te tragă, să-ţi pună ventuzele şi să nu-ţi iese din vorbă,
Că ce ştie ea?
Înainte n-o prea vedeai la faţă, că purta maramă,
Zăvelca lungă, colo, abia-i sclipeau gleznele,
Dar o ghiceai pe-a frumoasă – şi-o furai, domnule,
O luai pe cal, şi-o făceai muierea ta, era o dulceaţă,
Dar acum pe cine să furi? Uitaţi-vă-n jur, pe cine să furi?
Altfel era viaţa, mai tacticoasă, umblai în cămaşă lungă pînă
Spre douăzeci de ani, că ziceau că eşti copil, la douăzeci de ani
Îmbrăcai izmenele, te-ncingeai cu brîul şi plecai după fete,
Le încîntai din fluier.
Nu mai sunt rînduielile alea, treierai cu caii,
Vedeai cum se suceşte lanţul pe steajăr, la urmă-ntorceai caii,
Rămînea jos grîul ca aurul. Aveai stupi, oi,
Beai cîte-un putinel de lapte bătut, te ştergeai la gură cu mîtca,
Mîncai un geac de brînză, coceai floricele,
Acu’ nici mălaiul nu mai e
Aşa de dulce, cînd îl spoia mama cu cocă
Şi făcea pe deasupra flori cu lingura,
După aia-l băga-n ţest.
Zăbicul are alt gust.
Şi vitele parcă sunt mai proaste, că ţin minte
Cînd se ducea mama să mulgă vacile în obor,
Viţeii, care stăteau aleşi în curte, cum o vedeau cu oala în mînă
Săreau, se gudurau pe lîngă ea.
Ştiţi că şi anul ăsta Prica iar mi-a rămas stearpă?
Şi vitele sunt mai proaste, ascultaţi-mă pe mine.

Poţi să discuţi cu femeia lucrurile astea, că nu poţi.
Nici copii nu mai face ca lumea,
Să-ţi umple casa, să te simţi om,
Una-două îi leapădă, zice c-a rîvnit la varză acră şi n-a
Găsit la repezeală şi i-a lepădat,
Ori c-a rîvnit la cireşe iarna, şi de unde să ia, şi s-a stîrpit,
Bazaconii – nu vor să dea-n greu,
De-aia s-a-mpuţinat şi lumea.
Înainte, cînd veneau turcii pe-aici, cine-i lua la palme? – cîte zece – doisprezece
Săreau din cîte-un copac pe turc, lui Baba Novac pe-aici îi plăcea
Să se bată cu ei, de ne lăuda şi Mihai Viteazul:
„Daţi, mă, băga-i-aş la ududoi, să mai stea şi pe-acasă.”
Dar discută astea cu Măria Bălii – uite-o că vine – toată ziua prin odăi – să vezi ce zice,
Că ea a stat toată viata cu fundu’ pe cămaşă degeaba şi nici tabla
Înmulţirii n-o ştie.
-Mărie, cît fac, fă, nouă ori opt? Care e, fă, capitala Portugaliei?
-Însoară-te, mă, Tîrziule, şi nu mai lozi aci, cu copiii,
Că ai şi-nceput să iei culoarea cerii.
-Păi, găseşte-mi tu una, care să-mi placă şi să-mi pupe mîna la comandă,
Că acum o iau.
-În nădejdea aia, vezi să nu te pupe moartea rece.

Nea Marin al lui Moşu Pătru se apropia bine de cincizeci de ani,
Dar nu se hotăra să se-nsoare, toate aveau cîte-un cusur,
Era poreclit Tîrziu, dar numai Măria Bălii îndrăznea să-i spună în faţă.
Deştept, iscoditor, cunoştea bine ce-a fost înainte pe la noi,
Avea parcă un alt puls, dat cu o sută de ani în urmă,
Lăcrima sec pentru stricarea rînduielilor şi după cum citise el în
Norii de la cornul Caprii, nu era de-a bună.
Se întoarce lumea cu curu-n sus şi se scufundă pămîntul.
Casa lor bătrînă, de moşneni domoli şi asezaţi,
Intra încet în pămînt.

(Din volumul La Lilieci, de Marin Sorescu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1973)

“O singură femeie e uneori de ajuns pentru a suprima deşertul unui bărbat.” (Octavian Paler)

Blog pic

NISIP DE FUM …

Video

In visul meu tiganesc, mi se aratau caravane miscatoare … ca furnicile mergind, una cu capul in fundul celeilalte … fara o tinta fixa … daca prima o lua la stinga si urmatoarea o lua la stinga si asa mai departe, pina la ultima care o lua si ea la stinga … toate carind ceva, un bob de orez, o firimitura de piine, un picior de gindac, o picatura de roua … truda lor parea un perpetuum mobile, tic, tac, tic, tac … mergind, si balanganindu-se care mai de care, … dar tinind ritmul si pasul „cu stingul pe toba!”

Tot asa si noi, tiganii pribegiti prin trombele de praf, plecati dintr-o tara-ndepartata … a carei obiceiuri si imagini au ramas matritza creierului nostru … de atitea secole de miscare … fara o directie anume … trecind continente, riuri, munti, galaxii cu stele, cautind ceva anume … fara sa stim ce. Ce idealuri neatinse, sau gata sa fie atinse ne-au intins capcanele plecarii … cind toti se aciuau undeva in vremuri tulburi, noi ne luam castroanele si cortul si eram bine plecati!?

Oare de ce am plecat ….??? Poate numai pentru faptul ca ne impingea nomaditatea noastra din tarele strabune, sau pentru ca sperantele intr-o viata mai buna erau ca si pasarile calatoare … aratindu-ne directia? Sperante … pasari albe … visuri … curg in singele nostru ancestral, ca picaturi albe pe un fond rosu aprins. Am ajuns sclavii Europei, am muncit ca sclavi pe la toate Curtile boieresti ale Imperiului Bizantin …  fiind „atzinganoi”… am gasit tari pe care le-am fi putut numi „acasa” … dar ele nu ne-au vrut, cladind ziduri enorme de Cetate … ziduri de piatra si ziduri de preconceptii … sintem in continuare prizonierii Planetei Albastre… de ce noi?

E o noua zi. Vintul adie aducind miros de praf reavan dinspre Rasarit. Imi ridic capul de pe perna, gindindu-ma la reintoarcerea in Romania … ce containere sa inchiriez, cam ce afacere sa incep … e vis sau realitate ??? … iar am visat caravane, iar am narile pline de miros de pamint galben … dar eu nici macar nu sint tigan, sau poate?! Mi-am facut si DNA-ul, sau testul de istorie ancestrala personala, sau ce fel de singe curge in venele mele … ei, na! Rosu … ce fel de singe sa curga …?! Cert e ca mental, sau in adincul inimii sint! Si o data cu ei ma invirt si eu pe sfera Globului Pamintesc, cautind mereu si mereu mirosul patriei …

NISIP DE FUM

De Adrian Berinde

Nu mai ştim ce vrem de mult, de când am plecat,
Iar s-a înnoptat de frig, oricât ne-am luptat.
Caravana noastră merge înspre nicăieri,
De atâtea rugi strigate-n depărtări, spre alte zări…
Suntem obosiţi de-atâta drum, de-atâta fum,
Nu mai înaintăm, e totul scrum… Nisip de fum…

Păsări albe zboară-n jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni…

Vântul ne-a trezit în zori, ca un praf grăbit,
Cerul se uita la noi, dinspre răsărit.
Nu mai ştim să fim ce ştim, ne uităm prin noi…
Nu vedem nimic din ce vedem, din ce credem.
Suntem obosiţi de-atâta drum, de-atâta fum,
Nu mai înaintăm, e totul scrum… Nisip de fum…

Păsări albe zboară-n jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni…

Suntem noi, zburând în jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni …

Multumiri speciale pentru Laco Jimi, Calin Deac, Daniel Pasc si Sandy Deac (voci aditionale).
Category
Music
License
Standard YouTube License

(Adrian Berinde & Laco Jimi „NISIP DE FUM” 2013)

Published on Aug 13, 2013

OMAR AKRAM – Run Away With Me … fericirea infinita pe care mi-o dai auzindu-te zilnic …

Video

„Timpul trece si fara noi … doar noi o sa ne amintim de noi insine … nimeni altul!” ~Miki Marinescu-Colea

(source: http://youtu.be/LsrEEAFH0O8)

Mai da-te-n dragostea mea … noul „I love you” romanesc!

Video

Connect-R aka Ștefan Mihalache este un cintaret de hip hop, dance si pop, de etnie rroma.
(Nu va faceti va rog ca nu stiti despre cine vorbesc … voi ati fredonat toat vara „Eu vara nu dorm” … nu eu, eu cred ca-mi fredonam lucrarile pentru scoala, nici nu stiu cind a trecut acest anotimp … offf!)

Ne mira? Poate ca da. In primul rind pentru ca nu e manelist si pentru faptul ca acest om minunat este de o modestie rara, Traieste intr-o garsoniera si toti banii si i-a investit in studioul sau. Nu numai ca arata tasnet, dar talentul si originalitatea debordeaza … ca dintr-un izvor proaspat. Este mindru de originea lui etnica, iubeste Romania si isi iubeste logodnica. Connect-R este singurul artist care a avut sase piese simultan in playlistul Radio 21, conform Wiki. Dintre melodii amintesc Operatie Pe Suflet Deschis, Loca, si albumele Daca Dragostea Dispare, From Nothing to Something. Melodia lui de suflet insa ramine O lacrima pentru pamint cu RACLA, melodie care a fost catalogata ca „teologica.”

Aceste melodii spun totul despre el … pretuieste iubirea, ca un ultim elogiu adus vietii si nu va uita niciodata de unde a plecat …

connect r

Inca o data teoria ca muzica, arta in general construiesc poduri de trecere peste diferentele umane unindu-ne sufletele creaza validitate, chit ca dupa parea mea oricine este nascut sub cupola acestui Univers este egal …

Asi se baila il tango … aici se danseaza tangoul …

Video

Tangoul este exprimarea pasionata a dragostei … prin dans si forma artistica. Extremele se imbina in tangou …. atractia fizica, durearea pasiunii, gelozia, posesivitatea …. (de amindoua partile).

Tangoul s-a nascut in secolul al XIX-lea, ca fiind o muzica erotica, lasciva, cu miros de bordel si parfum ieftin. Cu toate acestea, el transpune toate trairile iubirii, sexul, pasiunea de a iubi, si toate implicatiile ei. Tangoul este un dans carnal, care scoate in evidenta formele corporale ale dansatorilor. Ei se ating continuu, se infasoara ca o iedera, unul in jurul celuilat, acaparind fiinta celuilalt, sorbindu-si reciproc respiratia, inclestarea dansului relevind catharsisul sau purificarea prin arta.

Jennifer Lopez & Joaquin Cortes

Video

Flamenco, sau dansul ritmat al Tiganilor Andaluzieni se bazeaza pe ritmuri puternice, uneori improvizate, pe acorduri de chitara. Flamenco poate fi dansat solo, de o dansatoare singura, sau in pereche, de doi dansatori. Caracteristic este tropaitul din picioare pe un ritm anume, sau provocarile sexy, maiestuoase ale celor doi, care seamana cu doua pasari superbe, care se infoaie una la alta, pentru a-si arata frumusetea.

Agricultura tiganeasca … nu e minune, e realitate!

Video

Mai sa fie … in Transilvania pina si rromii sint gospodari.
Acesti oameni frumosi, care au fost corturari acum triezeci de ani, au avut o viziune … sa fie si ei proprietari de pamint. Drept pentru care au negociat cu oamenii din satul Merghindeal, care vindeau pamint si … l-au cumparat, de la sasii care plecau sau de la batrinii romani din sat. Asa ei si-au cumparat si case si pamint, si s-au luat de coada sapei! Nu numai asta, dar si-au trimis un baiat la scoala de agricultura care stie culturile, felurile de pamint si plantele. Acesti oameni isi tin traditiile cu sfintenie. Au cai, oi, purcei, iar fetele isi aduna zestrea ca in Ardeal: basmale, covoare, cocosei de argint pentru salbe. Toata comunitatea asta e harnica, muncesc ca romanii cot la cot si sint mindri de casile lor. Fetele fac magiun de prune, si pun conserve pentru iarna! Nu au nici o dorinta de a pleca in Europa si de a deveni bogati. Pentru ei Romania e tara lor si bogatia sufleteasca si traditiile fac totul.
Respect acestor rromi care au rupt gura tirgului …

„Gypsy” de la etnic la cultura Pop …

Video

Termenul de gypsy/tigan/rom cu conotatii de calator prin lume!
Generozitatea, si iubirea debordanta … „I want to spend my life with you,” „Come and see the world with me!” …

Nondiscriminarea … „American Gypsy, Malayesian, Australian Gypsy, I don’t speak German, but I try” cross Global, te face sa simti unitatea … omul este un individ la fel creat, doar pe alte coordonate ale Planetei Pamint!

Costumatia sumara, bold, extravaganta, intotdeauna simbolista a starului pop Lady Gaga!