Tim Whitfield – americanul indragostit de Romania

Tim Whitfield

 

L-am cunoscut pe Tim Whitfield pe FaceBook, printr-o conjunctura de fotografi internationali (Sorin Onisor, Nury Castillo Bustamante, Belu Gheorghe, Mihai Moiceanu) carora le urmaream minunatele fotografii … chiar stateam si ma miram de faptul ca arta fotografica avea rolul unui mare pod intre tari si continente, unindu-ne in suflet si simtire.

Dar Tim m-a socat, nu prin faptul ca era casatorit cu o romanca frumoasa, ci prin faptul ca acest om simtea romaneste!

Corect! Acest american deosebit de politicos, a calatorit in Romania de peste 35 de ori numai pentru a-i aprecia si descoperi frumusetile!

Originar din Statele Unite ale Americii, orasul Charleston, din statul Carolina de Sud, Tim Whitfield este un barbat cu un zambet cald, de neuitat, a carui inteligenta si generozitate sunt debordante … Astfel, Tim va pomeni tot timpul numele mentorilor sai, in permanenta mentionandu-le influenta si multumindu-le cu fiecare ocazie!

In cuvintele sale proprii, Tim spune ca cea mai mare satisfactie a lui este faptul ca aceasta pasiune debordanta pentru a captura momente fantastice ale calatoriei numita „viata”va aduce un zambet pe fata noastra sau o lacrima in ochi, de o asemenea intensitate ca aceea pe care a simtit-o el cand a facut fotografia respectiva!

In timp, Tim a acumulat fotografii de peisaj, gentile, capturand momente inedite de o mare frumusete, fotografii de la evenimente sportive, luate in forta, sau fotografii maritime. Astfel, Tim a venit cu conceptul crearii acestei minunate galerii foto,  Tara Vis Gallery, pentru a ne facilita vizionarea artei sale fotografice, de care este asa de mandru!

Draga Tim, primeste felicitarile mele! Esti un artist desavarsit si un roman pe cinste!

Babele … care este Baba ta?

Imagine

Babele ...  care este Baba ta?

Hmmm …. numarul meu preferat e zece … dar cum in traditia Babelor nu avem decit noua, ar trebui sa-l aleg pe noua. Nope, nu-mi place … imi plac numerele rotunde, poate cu sot, mai complexe. Deci ce sa-mi aleg? Oricum Baba numarul noua e aleasa de un prieten deja … pe urma spune ca-l copiez! Oricum e data de doi, deci pe unu l-am scapat, care de altfel a fost si frumos … iar de doi stiu sigur ca va fi urit si va ninge … deci slabe sanse. OK, am sa aleg saptele … aduce noroc la evrei, chit ca traditia e Crestin romaneasca.

Cele noua Babe sint de fapt una si aceeasi, dar in diferite ipostaze …Niciodata nu mi-a placut legenda despre Baba Dochia. Chiar daca a fost rea cu nora ei, de ce a trebuit sa moara? Se spune ca o baba avea o nora, pe care o napastuia ori de cate ori i se ivea ocazia. Pe la 1 martie, Baba Dochia o face lata rau si isi trimite nora sa spele lana, dar nu oricum, ci din neagra sa o faca alba. Nora este protejata de un inger care ii da o floare alba si ii spune sa spele lana cu ea. Cind Baba Dochia vede floarea ea crede ca a venit primavara si decide sa plece cu oile la munte.

Ea isi pune noua cojoace de blana si urca cu oile la munte. Intre timp, natura capricioasa ii face de petrecanie si Baba Dochia e prinsa de un ger napraznic, impreuna cu oile ei. Dumnezeu a transformat-o in stanca, ca sa ramana amintire.

Ma contrariaza sfirsitul legendei foarte tare … eu stiind ca Dumnezeu e milostiv, si poate sa-i dea o lectie de bun simt fara sa-i ia viata. Si mai ales ca pedepseste si mioarele care sint cele mai blajine animale. „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” … bun, dar asta se practica dupa Vechiul Testament.
Offf … traditia romanesca este de multe ori prea stricta … macar legendele sa fie mai umane, ca viata de zi cu zi este care pe care.

NISIP DE FUM …

Video

In visul meu tiganesc, mi se aratau caravane miscatoare … ca furnicile mergind, una cu capul in fundul celeilalte … fara o tinta fixa … daca prima o lua la stinga si urmatoarea o lua la stinga si asa mai departe, pina la ultima care o lua si ea la stinga … toate carind ceva, un bob de orez, o firimitura de piine, un picior de gindac, o picatura de roua … truda lor parea un perpetuum mobile, tic, tac, tic, tac … mergind, si balanganindu-se care mai de care, … dar tinind ritmul si pasul „cu stingul pe toba!”

Tot asa si noi, tiganii pribegiti prin trombele de praf, plecati dintr-o tara-ndepartata … a carei obiceiuri si imagini au ramas matritza creierului nostru … de atitea secole de miscare … fara o directie anume … trecind continente, riuri, munti, galaxii cu stele, cautind ceva anume … fara sa stim ce. Ce idealuri neatinse, sau gata sa fie atinse ne-au intins capcanele plecarii … cind toti se aciuau undeva in vremuri tulburi, noi ne luam castroanele si cortul si eram bine plecati!?

Oare de ce am plecat ….??? Poate numai pentru faptul ca ne impingea nomaditatea noastra din tarele strabune, sau pentru ca sperantele intr-o viata mai buna erau ca si pasarile calatoare … aratindu-ne directia? Sperante … pasari albe … visuri … curg in singele nostru ancestral, ca picaturi albe pe un fond rosu aprins. Am ajuns sclavii Europei, am muncit ca sclavi pe la toate Curtile boieresti ale Imperiului Bizantin …  fiind „atzinganoi”… am gasit tari pe care le-am fi putut numi „acasa” … dar ele nu ne-au vrut, cladind ziduri enorme de Cetate … ziduri de piatra si ziduri de preconceptii … sintem in continuare prizonierii Planetei Albastre… de ce noi?

E o noua zi. Vintul adie aducind miros de praf reavan dinspre Rasarit. Imi ridic capul de pe perna, gindindu-ma la reintoarcerea in Romania … ce containere sa inchiriez, cam ce afacere sa incep … e vis sau realitate ??? … iar am visat caravane, iar am narile pline de miros de pamint galben … dar eu nici macar nu sint tigan, sau poate?! Mi-am facut si DNA-ul, sau testul de istorie ancestrala personala, sau ce fel de singe curge in venele mele … ei, na! Rosu … ce fel de singe sa curga …?! Cert e ca mental, sau in adincul inimii sint! Si o data cu ei ma invirt si eu pe sfera Globului Pamintesc, cautind mereu si mereu mirosul patriei …

NISIP DE FUM

De Adrian Berinde

Nu mai ştim ce vrem de mult, de când am plecat,
Iar s-a înnoptat de frig, oricât ne-am luptat.
Caravana noastră merge înspre nicăieri,
De atâtea rugi strigate-n depărtări, spre alte zări…
Suntem obosiţi de-atâta drum, de-atâta fum,
Nu mai înaintăm, e totul scrum… Nisip de fum…

Păsări albe zboară-n jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni…

Vântul ne-a trezit în zori, ca un praf grăbit,
Cerul se uita la noi, dinspre răsărit.
Nu mai ştim să fim ce ştim, ne uităm prin noi…
Nu vedem nimic din ce vedem, din ce credem.
Suntem obosiţi de-atâta drum, de-atâta fum,
Nu mai înaintăm, e totul scrum… Nisip de fum…

Păsări albe zboară-n jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni…

Suntem noi, zburând în jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni …

Multumiri speciale pentru Laco Jimi, Calin Deac, Daniel Pasc si Sandy Deac (voci aditionale).
Category
Music
License
Standard YouTube License

(Adrian Berinde & Laco Jimi „NISIP DE FUM” 2013)

Published on Aug 13, 2013

Asi se baila il tango … aici se danseaza tangoul …

Video

Tangoul este exprimarea pasionata a dragostei … prin dans si forma artistica. Extremele se imbina in tangou …. atractia fizica, durearea pasiunii, gelozia, posesivitatea …. (de amindoua partile).

Tangoul s-a nascut in secolul al XIX-lea, ca fiind o muzica erotica, lasciva, cu miros de bordel si parfum ieftin. Cu toate acestea, el transpune toate trairile iubirii, sexul, pasiunea de a iubi, si toate implicatiile ei. Tangoul este un dans carnal, care scoate in evidenta formele corporale ale dansatorilor. Ei se ating continuu, se infasoara ca o iedera, unul in jurul celuilat, acaparind fiinta celuilalt, sorbindu-si reciproc respiratia, inclestarea dansului relevind catharsisul sau purificarea prin arta.

Jennifer Lopez & Joaquin Cortes

Video

Flamenco, sau dansul ritmat al Tiganilor Andaluzieni se bazeaza pe ritmuri puternice, uneori improvizate, pe acorduri de chitara. Flamenco poate fi dansat solo, de o dansatoare singura, sau in pereche, de doi dansatori. Caracteristic este tropaitul din picioare pe un ritm anume, sau provocarile sexy, maiestuoase ale celor doi, care seamana cu doua pasari superbe, care se infoaie una la alta, pentru a-si arata frumusetea.

Exista iubire virtuala?

Imagine

Exista iubire virtuala?

Exista dragoste virtuala? E posibil asa ceva? Exista suflete pereche?

Adevarul este deja studiat in toata literatura care s-a scris in ultimii douazeci de ani … Toate discutiile au ajuns la concluzia ca „da” exista iubire virtuala si inca e mult mai puternica decit cea „palpabila,” cind cei doi se cunosc in viata reala si au ocazia sa se vada bine, sa se intilneasca, etc.

Pornind de la ideea ca nimic, in viata, nu este intamplator… un singur click pe „like” poate genera o experienta pe care, probabil nu ai mai trait-o in viata ta, de o intensitate aparte … Pare o fantezie, ceva ireal si probabil ca nouazecisinoua la suta este! Cert este ca tot idealul tau despre sexul opus il proiectezi pe aceasta iubire virtuala … Te indragostesti de felul cum scrie, cum ti se adreseaza, ti se pare cel mai destept sau desteapta … (am sa folosesc doar un sex, e greu sa tot pui feminin, masculin, etc.). Toate se leaga intre ele, cararile ti se intersecteaza neintimplator, ci cu un rost…Creatorul vede si face potrivirile de rigoare. Intrebarea este „De ce?” Probabil ca vede prea multa nefericire pe Pamint, prea multa dorinta de a fi iubit, si faptul ca nu se intimpla il determina (pe Creator) sa ajute, sa faca macar intersectarea drumurilor posibila … dupa care te lasa pe cont propriu, si cum decurg lucrurile este treaba ta. El si-a facut datoria cu virf si indesat, facindu-va cunostinta. El stie clar ca te vei place cu persoana respectiva, deoarece iti stie idealurile, visele iubirii. Si asa abia asteapta, sa vada ce se va intampla!

Pare usor, dar nu e! Cum sa-ti cladesti o relatie pe un partener pe care nici nu-l cunosti, cum poti sa ai incredere intr-un strain care cine stie unde e … unde l-a aruncat valul vietii…

Si totusi se poate, prin tatonari, hai sa-ncerc si un telefon sa vad daca-mi place vocea, ce pronuntie are, are urme de accente, ce dictie, ce intonatie, etc. Pfiuuu … a trecut si proba cu vocea … mi-am luat o piatra de pe suflet! Daca reusesc si un Skype sau Hang out … dar nici nu visez! Intre timp, dai „Share” la diferite chestii comune, te conectezi cu FB, emailuri, Youtube si altele. Intr-un final ai curaj si ceri o conferinta vizuala, asa ai vazut si prin filme! Te duci si te speli pe dinti, de parca olfactorii lucreaza la long distance, in fine … sa fie acolo! Hopa si raspunsul: e de acord! Panica mare … sa nu fie mama in casa, sau Doamne feri altcineva … si stii ceva, apesi pe butonul care arata camera si … Doamne … apuci sa vorbesti, sa vezi, inima iti bate cu 100 la ora si nu mai stii cum sa aduci multumiri lui Dumnezeu, pentru ca-ti place ce vezi! Se simte clar ca si de partea cealalta a ecranului este aceeasi reactie. Ufff…alta piatra trecuta…

iubire virtuala

Denumirea de „iubire virtuala”…ar trebui redusa doar la iubire … din punctul meu personal cred ca nu exista „virtual” …Doar in antichitate exista iubirea Platonica pe care cineva o dezvolta in favoarea altcuiva doar vazind un portret pictat sau tesut. Studiile americane sustin ca iubirile „la distanta” sint mult mai trainice, deoarece iubitii se respecta mai mult, isi cauta vorbe mai frumoase, sint mai toleranti si mai erotici. Foarte multe au dus la relatii lungi si la casatorii. Dragostea online permite si cere cateodata o interactiune mult mai mare decat in viata reala. Daca tii comunicarea deschisa, te saluti cu cel iubit dimineata, ii spui sa aiba o zi buna, vorbesti despre ziua care a trecut, il implici pe celalalt in viata ta de zi cu zi, il faci sa se simta ca este inclus in viata ta, si prin alte forme de comunicare, de pilda prin e-mail, sms sau prin telefon. Chiar ai si ocazia de a forma un cuplu prin subiectele comune, prin timpul petrecut impreuna, daca vizionezi un film pe line in acelasi timp, sau prin intrevederile pe Skype. Incercind si intilnirile fizice nu uita ca si partenerul tau are la fel de multe emotii ca si tine, deci fii tolerant si discret.

iubire virtuala1

Da, exista suflete pereche! Da, exista iubire virtuala!

Fenomenul „tiganul roman” sau cum se impart tiganii in zilele noastre?

Imagine

Multi pasionati de ale tiganilor, asa ca mine, sau chiar mai pasionati, avind acces la documente istorice au icercat sa-si explice fenomenul „tiganul roman!” Ce am aflat pina acum se poate insuma la citeva fapte: tiganii au fost sclavi pe mosiile boieresti si bisericesti pina la Kogalniceanu. Cum au ajuns ei pe teritoritoriul tarii noastre si cind? „Robia ţiganilor din Ţara Românească este un „împrumut” bizantin. Cronologia următoare este grăitoare, chiar dacă sunt puţine documente: 1348 ţigani robi la mănăstirea Prizren din Serbia, 1371-1376 – ţigani robi la mănăstirea Vodiţa din Ţara Românească, 1378 – ţigani robi la mănăstirea Rila din Bulgaria, 1388 – ţigani robi la mănăstirea Cozia din Ţara Românească. Pentru mine nu există prea multe dubii că ţiganii au ajuns în ţările române în secolul al XIV lea fiind preluaţi ca robi din Imperiul Bizantin, în condiţiile dizolvării acestuia” dupa cum spune George Damian, un alt pasionat, dar care-si poate sustine teoria cu documente.

Noi astialalti, care ne ghidam mai mult dupa ghioc, „stele si vint” in problema tiganeasca, prin inteligenta nativa care ne descrie (lol!) si studiile continue si comprehensive facute am aflat ca tiganii sint categorisiti dupa joburile pe care le faceau, astfel din cele mai vechi timpuri tiganii se imparteau in Lingurari – fara a se referi la nici o ciorba sau tocanita mincate cu lingura, sau la „sportul tradiţional” al lingurarilor, cum citii eu pe Bloggul altcuiva, care se zice ca este lingura viteza, cu referire la viteza de verificare a unei ghene sau tomberon, inainte de a se intilni cu ursul brun al Carpatilor. Se pare ca s-a legat o prietenie sadea intre ei fiind colegi de breasla, si atunci, ursul din prietenie i-a ajutat cu „ursaritul.” Ursarii – care sint un fel de moasa comunala, te trag la spate cu ursul, te calca, te ajuta in bijnita daca ai nevoie de ceva, asa ca la oleaca de contrabanda si de aici vine si vorba „Plimba ursul d-acilea, bre!” Printre alte categorii se numara gaborii – adica tigani angajati de Politie (say what?) cum naiba sa fie angajati de Politie, ca doar stim relatia lor cu Politia … e una foarte strinsa! Da, in fine, o data te trezesti prin Mizil „mancatas, ai bolitin? Du iu hiev aidi? Da pha permisu’ … ca sa moara mama, de nu-ti bag o interogaţie prin ştaţie.” „Ia zi praleo, ce morţii voştri aţi făcut de s-au speriatără băieţii ăia şi au fugit de-aci în pofida voinţei lor, cu haur şi alte valor? Ha? Haud?”

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice!

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice

din-dragoste-in-alte-feluri

Spoitori – da, normal … spoiesc pe la altii, da’ la ei ba!Am inteles de prin ziare ca acestia sarbatoresc Pastele la o saptamina dupa Ortodocsi, multumindu-i lui Dumnezeu pentru sanatate.

Rudarii – rudarii sau aurarii nu sint tigani! EI SUSTIN CA SUNT ADEVARATII URMASI AI DACILOR,CA SUNT DACI 100%.Dan Gherasimescu, unul din cei mai renumiti sculptori populari ai Romaniei, mi-a vorbit despre adevarata lor origine.
Acesta recunostea ca multi batrani de prin satele acelea rudaresti stiu „de trei ori mai multa meserie” decat el. „Vrajitori ai lemnului”. Singurii care mai pastreaza si azi „vechile taine ale copacilor”. Peste tot, in muntii Argesului, de la Curtea de Arges pana sus, spre Ardeal, absolut nimeni nu le spune rudarilor tigani. Ei sunt recunoscuti ca o „specie aparte” de oameni, o spita veche, care a ramas pe pamant de cand lumea. Dan Gherasimescu isi facuse ucenicia la acesti „maiastri”, care altadata se ascundeau prin bordeie ( „Conversations: Culture and religion”).

Fierari, laiesi – au fost folositi si drept calai, adica pusi in „dirty jobs.” In zilele noastre s-a cam pierdut fieraritul, da’ si „calaitul” asa cum se vede din acest dialog: „Puţin dă tot, puţin, Ei, acuma s-au dus pă la serviciuri, la făbrici, unii mai lucrează şi-acasă, potcoave, căruţe, fierărie d-asta… Înainte făcea prăşitori, pluguri, le-ascuţea fierurile-ălea, să ducea la iei, râcâia caii la potcoave…pentru a confecţiona săbiile nemuritorilor care bântuie cartiere selecte precum Ferentari sau Socului-Pantelimon” (www.romlit.com). Dar in schimb a aparut „culegerea” fierului vechi si inceperea industriei de valorizare a lui.

Ceaunari – cam in aceeasi tagma cu lingurarii, caldararii si spoitorii.

Caramidari – fabricau caramizi, netoti – un fel de “fara ocupatie” , traind din furturi.

Floraresele – mi se par cele mai faine, mai ales ca meseria lor rezista de cel putin saizeci de ani si a fost dusa pina si peste ocean.

nu-ai-vazut-o-niciodata-asa-inna-imbracata-in-tiganca-la-dansez-iti-place-cum-ii-sta

In epoca moderna au mai aparut si alte categorii sau specializari, cum sint cocalarii sau manelistii … sa mai dau nume sau nu?

Din atitea feluri de tigani au ramas cocalarii, cersetorii (meserie noua), agricultorii si bogatii intreprinzatori cu companii de fier vechi, spalatorii auto, etc.

La lovitura de stat din 1989, Romania avea 23 milioane de locuitori. Scaderea populatiei se datoreaza emigrarii masive in alte tari a oamenilor cu studii, a oamenilor destepti si a oamenilor producatori de bunuri. Distrugerea premeditata a industriei, agriculturii, vinzarea minelor, a turismului, incurajarea conflictelor intre nationalitati a dus la exodul milioanelor de romani in strainatate. Asa Guvernul a scapat de oamenii activi, carora nu voiau sa le mai asigure locuri de munca, dar care acum contribuie la societatile Occidentale si care isi construiesc pensiile acolo. Antiromanismul Guvernului nostru a dus la scaderea demografica a romanilor si la cresterea etniei rromilor, care in orice conditii aveau de la trei copii in sus. Deschiderea granitelor le-a dat si lor posibilitatea de a iesi in Europa, unii fiind bogati sa-au ridicat si s-au ciocoit, cei saraci cersind, dar venind inapoi in Romania la copilasi.

rromania

2tigani mercedes alb

The New Gypsies

Imagine

modern g 9

Cartea de fotografie a talentatului artist Iain McKell „The New Gypsies,” contine o intreaga colectie a tiganului nou, modern din zilele noastre. Nu cred ca cineva si-ar fi dat seama ca acestia sint „noile generatii de tigani” din Anglia.
Lor nu le pasa ca le zici „gypsy” si nu „rrom” … cum nici mie ca reprezentantii scoliti ai etniei din Romania pedaleaza pe „rrom.” Asta le e dorinta, eu o respect! Cred ca, numarul mare de tigani romani, se datoreste situatiei de sclavie pe care am tolerat-o pina la Kogalniceanu.Nu-mi aduc aminte sa fi invatat la istorie ca Romania era stat sclavagist … iar rusinea de a fi fost cel din urma stat scalvagist al Europei este tributul pe care-l platim acum pentru aceasta nesimtire! Si nici nu am fost in stare sa facem ceva pentru ei in anii scursi de la eliberarea istorica a lui Kogalniceanu, ba din contra i-am marginalizat, i-am impins la periferiile oraselor, practic ei s-au trezit liberi dar nu au avut nimic decit zdrentele de pe ei! Normal ca au inceput sa traiasca in carute si in cimpul deschis… normal ca au inceput sa faca si ei ce puteau, spoieli, cosuri de nuiele, culegatori de fructele padurilor. eventual cersit si hoti de buzunare. Ehe, citi romani nu practica aceleasi sporturi ca tiganii sa te fereasca Dumnezeu. Faza e ca roata se invirte … multi rromi sint bogati acum, idealul vietii lor fiind casa, masina si sa locuiasca-n Germania. In Romania sint aproximativ doua milioane de tigani, din care vreo doua sute de mii bogati, iar restul tot saraci lipiti, plecati la cersit prin tarile Europei. Si pentru ca veni vorba, in Uniunea Europeana, problema tiganilor nu mai trebuie privita pur romaneasca, ea devine o problema continentala nerezolvata. Cum integrezi comunitatea lor in societatea omului modern din zilele noastre? Alocarea de fonduri masive europene in ridicarea etniei este solutia.
Tiganii nu sint „ciori” … ei sint oameni frumosi lasati de Dumnezeu pe pamint …Linkul lui Iain
modern g 8modern g2modern g 6modern g 7

Agricultura tiganeasca … nu e minune, e realitate!

Video

Mai sa fie … in Transilvania pina si rromii sint gospodari.
Acesti oameni frumosi, care au fost corturari acum triezeci de ani, au avut o viziune … sa fie si ei proprietari de pamint. Drept pentru care au negociat cu oamenii din satul Merghindeal, care vindeau pamint si … l-au cumparat, de la sasii care plecau sau de la batrinii romani din sat. Asa ei si-au cumparat si case si pamint, si s-au luat de coada sapei! Nu numai asta, dar si-au trimis un baiat la scoala de agricultura care stie culturile, felurile de pamint si plantele. Acesti oameni isi tin traditiile cu sfintenie. Au cai, oi, purcei, iar fetele isi aduna zestrea ca in Ardeal: basmale, covoare, cocosei de argint pentru salbe. Toata comunitatea asta e harnica, muncesc ca romanii cot la cot si sint mindri de casile lor. Fetele fac magiun de prune, si pun conserve pentru iarna! Nu au nici o dorinta de a pleca in Europa si de a deveni bogati. Pentru ei Romania e tara lor si bogatia sufleteasca si traditiile fac totul.
Respect acestor rromi care au rupt gura tirgului …

Casele de la Soroca (Asphalt Moldova)

Video

Sa fie la casa omului …
Tiganul e ca si democratia romanesca … cind s-au vazut bogati au incercat pe toate partile sa o arate! Democratia romanesca a aratat si ea ce poate … dar asta e o alta treaba si prefer sa vad palatele tiganesti decit sa vorbesc de democratia la romani! Daca la inceput conta numai culoarea, incetul cu incetul identitatea culturala a minoritatilor de etnie rroma incepe sa se contureze in special pe parcursul tranzitiei de la viata nomada si improvizata la viata sedentara. Asezamintul arhitectural, „casa” devine „palat” asa cum era aspiratia neamului de pe vremea sclaviei pe paminturile boieresti. Povestirile din gura-n gura, cum stra-stra bunicul lucra la un om bogat care avea un „palat ca-n povesti” au intrat in subconstientul neamului, devenind parte din idealul bogatiei … Caşile devin tot mai importante, omul neşcolit insa arunca pe ele tot felul de turnulete si brizbrizuri, piese arhitecturale improvizate, implintate adinc in matrita de origine a Mamei India! Nu putem judeca gresit acesti oameni care au trait numai la periferii, iar acum au ocazia sa dea viata idealurilor lor, viselor neamului lor liber si neasuprit!
Cetatea lui Stefan cel Mare trebuie sa fie onorata de prezenta acestor oameni cu aspiratii!