DSP București face apel pentru donare de sânge – Trust Media Presă-Radio-TV Vocea României

DSP București face apel pentru donare de sânge – Trust Media Presă-Radio-TV Vocea României.

CINE VERIFICĂ ȘI CUM S-AR PUTEA VERIFICA, „CALITĂȚILE” DONATORULUI, căci deh:

  • donatorii să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puțin 48 de ore înaintea donării, să nu te afli sub tratament pentru diferite afecțiuni
  • donatorii nu trebuie să aibă sau să fi avut următoarele boli: hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie și alte boli neurologice, boli psihice, tuberculoză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele (psoriazis,vitiligo), miopie peste (-) 6 dioptrii, cancer

VOCEA ROMÂNIEI A EFECTUAT UN „TEST” CU Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și:

Am însoțit donatori care consumaseră grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puțin 48 de ore înaintea donării, au avut hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie și alte boli neurologice, boli psihice, tuberculoză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele (psoriazis,vitiligo), cancer

Mai puțin cu donatori având miopie peste (-) 6 dioptrii!

Si (?!)…

Dacă nu ii „obligam” să aibe conștiința prin FLAGRANT determinat de „noi”….ce se întâmpla?

ERA DONAT SÂNGE „INFESTAT” CU INCONȘTIENȚA DONATORILOR ȘI NEPROFESIONALISMUL Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București!

Timiș: Vaccinurile antituberculoză și antihepatic B, așteptate în maternități – Trust Media Presă-Radio-TV Vocea României

Timiș: Vaccinurile antituberculoză și antihepatic B, așteptate în maternități – Trust Media Presă-Radio-TV Vocea României.

Dragi timișoreni, nu trebuie sa fiți idioți!

Dacă nu semnați pentru Victor Ponta și nu garantați (cu poze) „votul” (aveți toți mobile), nici după 31 decembrie 2014, nu primiți „vaccinurile antituberculoză și antihepatic B, în maternități”!

Trebuie să-l adulați pe Victor Ponta – conducătorul iubit și să-l aplaudați continuu pe Bănicioiu! Altfel….o să tot așteptați.

Trăiască PSD-ul! Trăiască INFRACTORII! Trăiască CRIMINALII! Uraaaaaa…

Stima domnului Dr. Alexandru Pesamosca din Constanta

Imagine

Stima domnului Dr. Alexandru Pesamosca din Constanta

Am gasit acest articol pe FaceBook! Nu am aflat cine l-a scris decit ca a fost distribuit de Pagina ROL.ro

Articolul nu-mi apartine dar m-am gindit sa-l circul si pe la Bloggers … deoarece viata acestui om merita cunoscuta si apreciata.

CITEȘTE și DISTRIBUIE MAI DEPARTE

Un doctor a intrat grăbit în spital, după ce fusese chemat la telefon pentru o intervenţie chirurgicală urgentă. El a răspuns apelului cât a putut de repede, şi-a schimbat hainele şi a mers direct la blocul de operaţie.

L-a găsit pe tatăl băiatului plimbându-se pe coridor şi aşteptând medicul. Văzându-l, tatăl a strigat: “De ce v-a luat aşa mult timp să veniţi? Nu ştiţi că viaţa fiului meu este în pericol? Nu aveţi simţul responsabilităţii?”

Medicul a zâmbit şi a spus: “Îmi pare rău, nu eram în spital, şi am venit cât de repede am putut, după ce am primit apelul… Iar acum, mi-aş dori să vă calmaţi, pentru a-mi putea face treaba.”

“Să mă calmez?! Dacă fiul dumneavoastră ar fi în camera asta acum, v-aţi calma? Dacă propriul fiu v-ar muri acum, ce aţi face??” a spus tatăl furios.

Doctorul a zâmbit iar şi a răspuns: “Voi spune ceea ce Iov a zis în Cartea Sfântă – ¤ Gol am ieşit din pântecele mamei mele, şi gol mă voi întoarce în sânul pământului, binecuvântat fie Numele Domnului. ¤- Doctorii nu pot prelungi viaţa. Duceţi-vă şi mijlociţi pentru fiul dumneavoastră, noi vom face tot ce putem prin harul lui Dumnezeu.”

“A da sfaturi când nu suntem îngrijoraţi e foarte uşor”, a murmurat tatăl.

Operaţia a durat câteva ore, după care medicul a ieşit fericit. “Slavă Domnului! Fiul dumneavoastră este salvat!” Şi fără să aştepte răspunsul tatălui, şi-a văzut de drum, fugind. “Dacă aveţi vreo întrebare, întrebaţi-o pe asistentă!”

“De ce este aşa arogant? Nici nu a aşteptat câteva minute pentru a-l întreba despre starea fiului meu”, a comentat tatăl, când a întâlnit-o pe asistentă la câteva minute după ce medicul plecase.

Asistenta a răspuns, curgându-i lacrimi pe faţă: “Fiul său a murit ieri într-un accident de maşină, era la înmormântare atunci când l-am sunat pentru operaţia fiului tău. Iar acum, că a salvat viaţa fiului tău, a plecat fugind pentru a termina înmormântarea fiului său.”

NICIODATĂ NU JUDECA PE NIMENI, deoarece niciodată nu ştii cum e viaţa unora, sau ce se întâmplă, sau prin ce trec…

===============
Acest articol este dedicat doctorului Alexandru Pesamosca (n. 14 martie 1930, Constanța, d. 1 septembrie 2011, București) a fost un chirurg pediatru din România. Timp de jumătate de secol, el a făcut circa 45 000 de operații, salvând de la infirmitate pe viață sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei considerați fără speranță și inoperabili de către ceilalți medici.
Alexandru Pesamosca s-a născut la Constanța, unde a urmat școala primară și Liceul „Mircea cel Bătrân”. A absolvit Facultatea de Medicină Generală la București în anul 1954 și a fost repartizat la Niculești-Jianu, (actualmente Dudești, Brăila) un sat de lângă Fetești, unde a profesat timp de 3 ani (1954-1957). Este apoi transferat în calitate de chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) și „Budimex” (actualmente „Marie Skłodowska-Curie”) (1984), unde face un număr mare de operații (circa 45 000 după propriile declarații). Operează și în străinătate (China, Franța, Italia, Republica Moldova, etc), dobândind prestigiu internațional în domeniul chirurgiei pediatrice încă dinainte de 1989. A avut doi fii legitimi care au murit (unul din ei, doctor, în 1993, a murit din pricina unei tumori cerebrale) și încă două fete și doi nepoți. A locuit din 1999, de când a rămas văduv, într-o cămăruță din Spitalul „Marie Sklodovska-Curie” (fostul „Budimex”) din București.[1]. În ultimii ani nu a mai operat, ci doar a dat instrucțiuni medicilor chirurgi care veneau să-i ceară ajutorul.
Doctorul Alexandru Pesamosca este ctitor al Bisericii Cuviosul Stelian și Sfântul Nicolae-Brâncoveanu[2], aflată în curtea spitalului Marie Sklodovska-Curie (fostul Budimex) și președinte al Asociației „Așezământul social sfinții Martiri Brâncoveni”.[1]. Patriarhul României a fost de acord ca să fie îngropat acolo, fiind ctitor de biserică. În vara anului 2011, el a fost internat la Spitalul Floreasca din cauza unor afecțiuni cardiace și renale. A murit în dimineața zilei de 1 septembrie 2011, la vârsta de 81 de ani

===============
În fotografie:
Doctorul Marin Burlea e „tatăl adoptiv” al lui Ionică. Băiatul îi sare toată ziua în brațe și îl pupă

Epidemia ciumei din Europa a sters diferentele genetice dintre romani si rromi … facindu-i acelasi popor!

„Moartea neagra” din 1347 si ADN-ul romilor din ROMANIA. Ce spune autorul roman al studiului pentru StirileProtv.ro

Un nou studiu, care a avut la baza analiza ADN-ului romilor care au migrat in Romania in urma cu peste o mie de ani, arata ca ciuma neagra a modificat semnificativ genomul uman.

(Top) Corbis; (Bottom) M. Netea et al./Proceedings of the National Academy of Sciences Celebrating differences. The migration of gypsies from India 1000 years ago (see map) set the stage for a telling study about how diseases can influence the genome.Photo: (Top) Corbis; (Bottom) M. Netea et al./Proceedings of the National Academy of Sciences. Celebrating differences. The migration of gypsies from India 1000 years ago (see map) set the stage for a telling study about how diseases can influence the genome.

De altfel, acesta este si motivul pentru care europenii au supravietuit acestei bacterii, informeaza lefigaro.fr, citat de Mediafax.

Ciuma neagra si-a lasat propria marca in genomul uman, favorizand indivizii purtatori ai unei anumite secvente genetice, se arata intr-un studiu realizat de o echipa internationala de cercetatori si publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Raspandindu-se in Europa pe drumul matasii, prin Geneva, apoi Marsilia, in 1347, ciuma neagra a ucis o treime din populatia de atunci a Europei in mai putin de cinci ani. „Moartea neagra,” cum a fost numita, a terorizat populatia, care vedea in aceasta boala mana diavolului, a evreilor sau a leprosilor. Boala era insa provocata de o bacterie – Yersinia pestis – si numai indivizii cei mai rezistenti scapau cu viata.

Bolile infectioase, precum ciuma si holera, au modelat genomul nostru de-a lungul secolelor, favorizand anumiti indivizi„, a explicat Norbert Gualde, specialist in imunologie la Universitatea Bordeaux-II. Aceasta selectie naturala ramane dificil de caracterizat, pentru ca exista o varietate mare de agenti patogeni, depinzand si de epoci si de variatii genetice.

Autorii noului studiu au gasit o metoda de a retrasa impactul ciumei negre asupra ADN-ului europenilor, luand ca model romii instalati in Romania. Potrivit acestui studiu, acestia au parasit nordul Indiei in secolul al XI-lea si s-au amestecat foarte putin cu populatia romaneasca in epoca. Romii si europenii din Romania, spun cercetatorii, posedau astfel caracteristici genetice distincte in perioada pandemiei.

Specialistii au analizat modul in care au evoluat genomurile, in cazul a trei populatii actuale: romanii de origine europeana, romii de origine indiana, dar si un grup de 500 de indivizi din nordul Indiei. Ei au descoperit ca la 1000 de ani dupa ce s-au separat, cele doua grupuri de romi aveau acelasi patrimoniu genetic, cu exceptia unui numar de circa 20 de gene care nu exista decat la romii si europenii din Romania.

Localizate pe cromozomul 4, trei dintre acestea sunt in mod particular interesante, pentru ca produc receptori membranari, TLR, care se fixeaza pe bacteriile patogene si declanseaza o reactie imunitara. Testand reactivitatea receptorilor pe Yersinia pestis, cercetatorii au constatat ca secventa genetica identificata de ei era cea mai eficace.

Favorizand supravietuirea indivizilor purtatori ai acestei secvente genetice, ciuma neagra a exercitat o presiune puternica de selectie asupra genomului europenilor in toate regiunile atinse de pandemie. Ipoteza este sustinuta de faptul ca populatiile indiene, chineze si africane – care nu au fost niciodata expuse unei pandemii de ciuma atat de violente – nu sunt purtatoare ale acestei secvente genetice.

Pentru a confirma aceasta idee, „va trebui sa ne asiguram ca aceste observatii nu au fost cauzate nici de amestecarea romilor cu europenii, nici de alte maladii infectioase„, a spus Lluis Quintana-Murci, genetician de la Centrul National de cercetare stiintifica (Le Centre national de la recherche scientifique) si de la Institutul Pasteur din Franta.

Abordarea noului studiu este originala si indrazneata si se inscrie pe o cale care va permite, poate, intr-o zi vindecarea grupurilor de indivizi in functie de genomurile lor, mai spun specialistii.

Ce au in comun romii si romanii

Relatiile dintre romani si romi au fost in general subiect de comedie – sau tragedie. Acum au ajuns insa sa inspire si un studiu stiintific extrem de important.

Desi romii si romanii se lauda cu diferentele dintre ei, un lucru avem in comun si unii, si altii: genele care ne apara de anumite boli. Asta demonstreaza un studiu recent realizat de cercetatori din intreaga lume, inclusiv romani. Inca din veacul al XIV-lea, spun oamenii de stiinta, romanii si romii au dezvoltat, ca reactie la epidemia de ciuma din acea epoca, anumite gene care fac ca organismul sa fie mai rezistent la boli.

Desi suna foarte tehnic, descoperirea este extrem de importanta. Ea nu dovedeste doar ca specia umana evolueaza, nu ramane “asa cum a lasat-o Dumnezeu,” ci demonstreaza si ca diferite popoare sunt mai vulnerabile sau, dimpotriva, mai rezistente la anumite boli, in functie de istoria lor. Dar, in acelasi timp, pe langa partea medicala, studiul arata si cat de multe ii unesc si ii despart pe romani si pe romi, desi traiesc in aceeasi tara. Iar pentru unii, studiul e chiar “periculos” in ceea ce priveste relatiile dintre cele doua comunitati.

Studiul a aparut in numarul din 28 ianuarie 2014 al revistei “Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America” publicatia oficiala a Academiei Nationale de Stiinte a Statelor Unite, care apare de un secol si a numarat printre redactorii sai sefi mai multi laureati ai premiului Nobel.

Gene made in Romania

Ideeea studiului – si coordonarea sa – i-au apartinut profesorului clujean Mihai Netea de la Universitatea Radboud din Nimjegen (Olanda). Acesta a vrut sa vada daca un grup de oameni afectat de o epidemie evolueaza, se modifica genetic astfel incat sa devina mai rezistent la aceasta, dar si sa identifice clar genele care produc aceasta rezistenta la boli. Dar, cum astfel de schimbari nu au loc in luni sau ani, avea nevoie de un caz istoric. Si s-a gandit la o situatie chiar din tara sa.

Pe teritoriul actual al Romaniei traiesc impreuna de sute de ani, poate chiar de un mileniu, doua grupuri etnice distincte si care de-a lungul timpului s-au mentinut separate, romanii si romii. Cei dintai sunt autohtoni, „de-ai locului”, cei din urma se presupune ca au venit din nord-vestul Indiei pe la anul 1000. Ceea ce inseamna ca genetic intre romani si romii sunt anumite diferente, romii fiind mai apropiati – dupa cum au stabilit recent oamenii de stiinta – de populatia din nord-vestul Indiei. Pe de alta parte, daca profesorul Mihai Netea avea dreptate, insemna ca romii ar fi trebuit sa aiba in comun cu romanii si anumite gene care sa-i faca rezistenti la boli specifice acestei parti a Europei, dar care nu exista in India.

In jurul anului 1350, pe meleagurile noastre a ajuns cea mai devastatoare epidemie din istorie, cea de ciuma, cunoscuta mai ales drept „Moartea Neagra”. Desi venita din Asia, epidemia nu a ajuns in India, in schimb in Europa a ucis o treime sau chiar mai mult din populatie si a continuat sa reizbucneasca periodic pe continentul nostru pana acum 200 de ani. Ceea ce inseemna ca, daca ideea profesorului roman era corecta, atat romanii cat si romii ar fi trebuit sa aiba anumite gene care sa-i faca mai rezistenti la ciuma, dar in schimb populatia din nord-vestul Indiei din care descind romii nu ar avea aceste gene.

Misterul ciumei care a devastat Europa, descifrat de savantii englezi

Epidemia care ne-a unit
Asa ca un colectiv de cercetatori, reunind specialisti din Olanda, Spania, Romania si India in frunte cu Mihai Netea a analizat peste 196.000 de date din genomul uman, comparand ADN-ul catorva sute de voluntari din Romania (romani si romi) si din nord-vestul Indiei. Concluzia: desi romii din Romania si indienii sunt foarte apropiati genetic, exista o diferenta fundamentala intre genomurile celor doua populatii: 20 de gene pe care romii le au in comun cu romanii, dar nu si cu „verii” lor din nord-vestul Indiei. Aceste gene, dupa cum au dovedit alte teste, produc o reactie de aparare a organismului la diverse boli, printre care si ciuma.

Mai mult, aceste gene apar si la alti europeni ai caror stramosi au trecut acum sase veacuri si jumatate prin „Moartea Neagra”. In schimb, ele lipsesc la persoane provenind din China sau din Africa, unde teribila epidemie de ciuma nu a ajuns.

Ce inseamna aceasta descoperire
Profesorul Mihai Netea a explicat pentru http://www.stirileprotv.ro importanta descoperirii sale: „Aceste efecte descoperite de noi pe sistemul imun sunt foarte puternice. Ne ajuta sa intelegem pe de o parte cum a evoluat sistemul imun la populatiile din Europa si in al doilea rind, care sunt factorii importanti pentru apararea imuna contra infectiilor. In consecinta, pornind de aici putem sa explicam si care este cauza pentru care anumite populatii sunt mai rezistente (sau mai susceptibile) pentru infectii, dar si pentru anumite boli autoimune (fiindca aceleasi mecanisme sunt implicate si in aceste boli).

E adevarat ca studiul nu ne va ajuta efectiv sa ne ferim de anumite maladii, ne-a explicat profesorul originar din Cluj, dar „intelegind care sunt factorii importanti pentru aceste infectii putem sa dezvoltam in viitor noi terapii pentru aceste boli in care imunitatea joaca un rol important.

Nu toata lumea este de acord insa cu studiul iar motivele nu tin neaparat de medicina. Geneticieni citati de revista Science spun ca e posibili ca de fapt aceste gene sa fi fost specifice doar romanilor iar ulterior, in urma casatoriilor intre acestia si romi, sa se fi transmis. Si istoricii ar putea avea critici: primul document care vorbeste despre romi pe meleagurile noastre dateaza la cateva decenii dupa epidemia de ciuma, tocmai din anul 1385.

Un studiu periculos?
Am vrut sa vedem ce opinie au reprezentantii comunitatii rome. Antropologul si jurnalistul Ciprian Necula, managing partner al KCMC, o organizatie care realizeaza proiecte sociale pentru romi, este sceptic in legatura cu acest studiu. El spune ca nu avem suficiente dovezi ca romii vin din India dar si ca viata, domeniul de studiu al biologiei, „nu poate fi impartita pe criterii subiective precum cele etnice”. De asemenea, exclude ideea de „puritate biologica”. „Asa ceva nu exista nici in cazul romilor, nici in cazul romanilor,” spune Ciprian Necula, „atat unii cat si altii s-au amestecat constant cu alte grupuri etnice, inclusiv intre ceo. Moldovenii sunt mai romani decat ardelenii? Oltenii sunt mai bruneti pentru ca au aceeasi origine etnica cu ardelenii?

In calitate de antropolog, Ciprian Necula crede ca studiul este chiar foarte periculos. „Astfel de studii sunt o perturbare metodologica a ceea ce unii cred ca este stiinta. Ma asteptam ca cei care fac cercetare in biologie sa fi invatat din experienta inceputului de secol XX, cand biologia a contribuit remarcabil , la moartea a milioane de oameni atunci cand se cauta rasa perfecta, atunci cand aveam etnicii nascuti inferiori si altii superiori. Biologia poate studia omul, nu diviziunile omului subiective, construite, politice, istorice si irelevante pentru stiinta respectiva. Etnicitatea – poate fi un subiect de studiu fara implicati cu risc deontologic si etica profesionala in antropologie, etnologie, stiinte politice, sociologie si studii culturale, muzicologie etc. Din punctul meu de vedere, acest studiu e o mondenizare a stiintei sociale amestecata cu metode biologice. Periculos, foarte periculos.

(articolul original: http://stirileprotv.ro/special/romanii-si-romii-uniti-de-stiinta-istoria-lor-poate-fi-cheia-vindecarii-unor-bili-grave.html

http://www.stirileprotv.ro

 

Consultatii…ca la usa cortului, cu studentii ROMI din Medicina!

Daca toti tiganii s-ar purta asa, nimeni nu ar mai avea nimic cu ei. Lumea nu-i marginalizeaza pentru ca sunt tigani. Poporul roman a fost tolerant cu altii totdeauna, Lumea ii marginalizeaza pentru ca majoritatea tiganilor se poarta… tiganeste.

Felicitari studentilor care au avut puterea sa isi schimbe destinul si au avut curajul sa se mandreasca cu etnia lor.!

PNEUMONIA este boala „contagioasa”?