Legătură

„Un băiețel român din Dover – unul dintre cei mai inteligenți oameni din Marea Britanie …” by www.e-vocearomaniei.ro 

Cea mai inteligentă persoană din Dover (Marea Britanie) este un băiețel român de 11 ani, relatează publicația Dover Express în ediția sa online….

Epidemia ciumei din Europa a sters diferentele genetice dintre romani si rromi … facindu-i acelasi popor!

„Moartea neagra” din 1347 si ADN-ul romilor din ROMANIA. Ce spune autorul roman al studiului pentru StirileProtv.ro

Un nou studiu, care a avut la baza analiza ADN-ului romilor care au migrat in Romania in urma cu peste o mie de ani, arata ca ciuma neagra a modificat semnificativ genomul uman.

(Top) Corbis; (Bottom) M. Netea et al./Proceedings of the National Academy of Sciences Celebrating differences. The migration of gypsies from India 1000 years ago (see map) set the stage for a telling study about how diseases can influence the genome.Photo: (Top) Corbis; (Bottom) M. Netea et al./Proceedings of the National Academy of Sciences. Celebrating differences. The migration of gypsies from India 1000 years ago (see map) set the stage for a telling study about how diseases can influence the genome.

De altfel, acesta este si motivul pentru care europenii au supravietuit acestei bacterii, informeaza lefigaro.fr, citat de Mediafax.

Ciuma neagra si-a lasat propria marca in genomul uman, favorizand indivizii purtatori ai unei anumite secvente genetice, se arata intr-un studiu realizat de o echipa internationala de cercetatori si publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Raspandindu-se in Europa pe drumul matasii, prin Geneva, apoi Marsilia, in 1347, ciuma neagra a ucis o treime din populatia de atunci a Europei in mai putin de cinci ani. „Moartea neagra,” cum a fost numita, a terorizat populatia, care vedea in aceasta boala mana diavolului, a evreilor sau a leprosilor. Boala era insa provocata de o bacterie – Yersinia pestis – si numai indivizii cei mai rezistenti scapau cu viata.

Bolile infectioase, precum ciuma si holera, au modelat genomul nostru de-a lungul secolelor, favorizand anumiti indivizi„, a explicat Norbert Gualde, specialist in imunologie la Universitatea Bordeaux-II. Aceasta selectie naturala ramane dificil de caracterizat, pentru ca exista o varietate mare de agenti patogeni, depinzand si de epoci si de variatii genetice.

Autorii noului studiu au gasit o metoda de a retrasa impactul ciumei negre asupra ADN-ului europenilor, luand ca model romii instalati in Romania. Potrivit acestui studiu, acestia au parasit nordul Indiei in secolul al XI-lea si s-au amestecat foarte putin cu populatia romaneasca in epoca. Romii si europenii din Romania, spun cercetatorii, posedau astfel caracteristici genetice distincte in perioada pandemiei.

Specialistii au analizat modul in care au evoluat genomurile, in cazul a trei populatii actuale: romanii de origine europeana, romii de origine indiana, dar si un grup de 500 de indivizi din nordul Indiei. Ei au descoperit ca la 1000 de ani dupa ce s-au separat, cele doua grupuri de romi aveau acelasi patrimoniu genetic, cu exceptia unui numar de circa 20 de gene care nu exista decat la romii si europenii din Romania.

Localizate pe cromozomul 4, trei dintre acestea sunt in mod particular interesante, pentru ca produc receptori membranari, TLR, care se fixeaza pe bacteriile patogene si declanseaza o reactie imunitara. Testand reactivitatea receptorilor pe Yersinia pestis, cercetatorii au constatat ca secventa genetica identificata de ei era cea mai eficace.

Favorizand supravietuirea indivizilor purtatori ai acestei secvente genetice, ciuma neagra a exercitat o presiune puternica de selectie asupra genomului europenilor in toate regiunile atinse de pandemie. Ipoteza este sustinuta de faptul ca populatiile indiene, chineze si africane – care nu au fost niciodata expuse unei pandemii de ciuma atat de violente – nu sunt purtatoare ale acestei secvente genetice.

Pentru a confirma aceasta idee, „va trebui sa ne asiguram ca aceste observatii nu au fost cauzate nici de amestecarea romilor cu europenii, nici de alte maladii infectioase„, a spus Lluis Quintana-Murci, genetician de la Centrul National de cercetare stiintifica (Le Centre national de la recherche scientifique) si de la Institutul Pasteur din Franta.

Abordarea noului studiu este originala si indrazneata si se inscrie pe o cale care va permite, poate, intr-o zi vindecarea grupurilor de indivizi in functie de genomurile lor, mai spun specialistii.

Ce au in comun romii si romanii

Relatiile dintre romani si romi au fost in general subiect de comedie – sau tragedie. Acum au ajuns insa sa inspire si un studiu stiintific extrem de important.

Desi romii si romanii se lauda cu diferentele dintre ei, un lucru avem in comun si unii, si altii: genele care ne apara de anumite boli. Asta demonstreaza un studiu recent realizat de cercetatori din intreaga lume, inclusiv romani. Inca din veacul al XIV-lea, spun oamenii de stiinta, romanii si romii au dezvoltat, ca reactie la epidemia de ciuma din acea epoca, anumite gene care fac ca organismul sa fie mai rezistent la boli.

Desi suna foarte tehnic, descoperirea este extrem de importanta. Ea nu dovedeste doar ca specia umana evolueaza, nu ramane “asa cum a lasat-o Dumnezeu,” ci demonstreaza si ca diferite popoare sunt mai vulnerabile sau, dimpotriva, mai rezistente la anumite boli, in functie de istoria lor. Dar, in acelasi timp, pe langa partea medicala, studiul arata si cat de multe ii unesc si ii despart pe romani si pe romi, desi traiesc in aceeasi tara. Iar pentru unii, studiul e chiar “periculos” in ceea ce priveste relatiile dintre cele doua comunitati.

Studiul a aparut in numarul din 28 ianuarie 2014 al revistei “Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America” publicatia oficiala a Academiei Nationale de Stiinte a Statelor Unite, care apare de un secol si a numarat printre redactorii sai sefi mai multi laureati ai premiului Nobel.

Gene made in Romania

Ideeea studiului – si coordonarea sa – i-au apartinut profesorului clujean Mihai Netea de la Universitatea Radboud din Nimjegen (Olanda). Acesta a vrut sa vada daca un grup de oameni afectat de o epidemie evolueaza, se modifica genetic astfel incat sa devina mai rezistent la aceasta, dar si sa identifice clar genele care produc aceasta rezistenta la boli. Dar, cum astfel de schimbari nu au loc in luni sau ani, avea nevoie de un caz istoric. Si s-a gandit la o situatie chiar din tara sa.

Pe teritoriul actual al Romaniei traiesc impreuna de sute de ani, poate chiar de un mileniu, doua grupuri etnice distincte si care de-a lungul timpului s-au mentinut separate, romanii si romii. Cei dintai sunt autohtoni, „de-ai locului”, cei din urma se presupune ca au venit din nord-vestul Indiei pe la anul 1000. Ceea ce inseamna ca genetic intre romani si romii sunt anumite diferente, romii fiind mai apropiati – dupa cum au stabilit recent oamenii de stiinta – de populatia din nord-vestul Indiei. Pe de alta parte, daca profesorul Mihai Netea avea dreptate, insemna ca romii ar fi trebuit sa aiba in comun cu romanii si anumite gene care sa-i faca rezistenti la boli specifice acestei parti a Europei, dar care nu exista in India.

In jurul anului 1350, pe meleagurile noastre a ajuns cea mai devastatoare epidemie din istorie, cea de ciuma, cunoscuta mai ales drept „Moartea Neagra”. Desi venita din Asia, epidemia nu a ajuns in India, in schimb in Europa a ucis o treime sau chiar mai mult din populatie si a continuat sa reizbucneasca periodic pe continentul nostru pana acum 200 de ani. Ceea ce inseemna ca, daca ideea profesorului roman era corecta, atat romanii cat si romii ar fi trebuit sa aiba anumite gene care sa-i faca mai rezistenti la ciuma, dar in schimb populatia din nord-vestul Indiei din care descind romii nu ar avea aceste gene.

Misterul ciumei care a devastat Europa, descifrat de savantii englezi

Epidemia care ne-a unit
Asa ca un colectiv de cercetatori, reunind specialisti din Olanda, Spania, Romania si India in frunte cu Mihai Netea a analizat peste 196.000 de date din genomul uman, comparand ADN-ul catorva sute de voluntari din Romania (romani si romi) si din nord-vestul Indiei. Concluzia: desi romii din Romania si indienii sunt foarte apropiati genetic, exista o diferenta fundamentala intre genomurile celor doua populatii: 20 de gene pe care romii le au in comun cu romanii, dar nu si cu „verii” lor din nord-vestul Indiei. Aceste gene, dupa cum au dovedit alte teste, produc o reactie de aparare a organismului la diverse boli, printre care si ciuma.

Mai mult, aceste gene apar si la alti europeni ai caror stramosi au trecut acum sase veacuri si jumatate prin „Moartea Neagra”. In schimb, ele lipsesc la persoane provenind din China sau din Africa, unde teribila epidemie de ciuma nu a ajuns.

Ce inseamna aceasta descoperire
Profesorul Mihai Netea a explicat pentru http://www.stirileprotv.ro importanta descoperirii sale: „Aceste efecte descoperite de noi pe sistemul imun sunt foarte puternice. Ne ajuta sa intelegem pe de o parte cum a evoluat sistemul imun la populatiile din Europa si in al doilea rind, care sunt factorii importanti pentru apararea imuna contra infectiilor. In consecinta, pornind de aici putem sa explicam si care este cauza pentru care anumite populatii sunt mai rezistente (sau mai susceptibile) pentru infectii, dar si pentru anumite boli autoimune (fiindca aceleasi mecanisme sunt implicate si in aceste boli).

E adevarat ca studiul nu ne va ajuta efectiv sa ne ferim de anumite maladii, ne-a explicat profesorul originar din Cluj, dar „intelegind care sunt factorii importanti pentru aceste infectii putem sa dezvoltam in viitor noi terapii pentru aceste boli in care imunitatea joaca un rol important.

Nu toata lumea este de acord insa cu studiul iar motivele nu tin neaparat de medicina. Geneticieni citati de revista Science spun ca e posibili ca de fapt aceste gene sa fi fost specifice doar romanilor iar ulterior, in urma casatoriilor intre acestia si romi, sa se fi transmis. Si istoricii ar putea avea critici: primul document care vorbeste despre romi pe meleagurile noastre dateaza la cateva decenii dupa epidemia de ciuma, tocmai din anul 1385.

Un studiu periculos?
Am vrut sa vedem ce opinie au reprezentantii comunitatii rome. Antropologul si jurnalistul Ciprian Necula, managing partner al KCMC, o organizatie care realizeaza proiecte sociale pentru romi, este sceptic in legatura cu acest studiu. El spune ca nu avem suficiente dovezi ca romii vin din India dar si ca viata, domeniul de studiu al biologiei, „nu poate fi impartita pe criterii subiective precum cele etnice”. De asemenea, exclude ideea de „puritate biologica”. „Asa ceva nu exista nici in cazul romilor, nici in cazul romanilor,” spune Ciprian Necula, „atat unii cat si altii s-au amestecat constant cu alte grupuri etnice, inclusiv intre ceo. Moldovenii sunt mai romani decat ardelenii? Oltenii sunt mai bruneti pentru ca au aceeasi origine etnica cu ardelenii?

In calitate de antropolog, Ciprian Necula crede ca studiul este chiar foarte periculos. „Astfel de studii sunt o perturbare metodologica a ceea ce unii cred ca este stiinta. Ma asteptam ca cei care fac cercetare in biologie sa fi invatat din experienta inceputului de secol XX, cand biologia a contribuit remarcabil , la moartea a milioane de oameni atunci cand se cauta rasa perfecta, atunci cand aveam etnicii nascuti inferiori si altii superiori. Biologia poate studia omul, nu diviziunile omului subiective, construite, politice, istorice si irelevante pentru stiinta respectiva. Etnicitatea – poate fi un subiect de studiu fara implicati cu risc deontologic si etica profesionala in antropologie, etnologie, stiinte politice, sociologie si studii culturale, muzicologie etc. Din punctul meu de vedere, acest studiu e o mondenizare a stiintei sociale amestecata cu metode biologice. Periculos, foarte periculos.

(articolul original: http://stirileprotv.ro/special/romanii-si-romii-uniti-de-stiinta-istoria-lor-poate-fi-cheia-vindecarii-unor-bili-grave.html

http://www.stirileprotv.ro

 

Fenomenul „tiganul roman” sau cum se impart tiganii in zilele noastre?

Imagine

Multi pasionati de ale tiganilor, asa ca mine, sau chiar mai pasionati, avind acces la documente istorice au icercat sa-si explice fenomenul „tiganul roman!” Ce am aflat pina acum se poate insuma la citeva fapte: tiganii au fost sclavi pe mosiile boieresti si bisericesti pina la Kogalniceanu. Cum au ajuns ei pe teritoritoriul tarii noastre si cind? „Robia ţiganilor din Ţara Românească este un „împrumut” bizantin. Cronologia următoare este grăitoare, chiar dacă sunt puţine documente: 1348 ţigani robi la mănăstirea Prizren din Serbia, 1371-1376 – ţigani robi la mănăstirea Vodiţa din Ţara Românească, 1378 – ţigani robi la mănăstirea Rila din Bulgaria, 1388 – ţigani robi la mănăstirea Cozia din Ţara Românească. Pentru mine nu există prea multe dubii că ţiganii au ajuns în ţările române în secolul al XIV lea fiind preluaţi ca robi din Imperiul Bizantin, în condiţiile dizolvării acestuia” dupa cum spune George Damian, un alt pasionat, dar care-si poate sustine teoria cu documente.

Noi astialalti, care ne ghidam mai mult dupa ghioc, „stele si vint” in problema tiganeasca, prin inteligenta nativa care ne descrie (lol!) si studiile continue si comprehensive facute am aflat ca tiganii sint categorisiti dupa joburile pe care le faceau, astfel din cele mai vechi timpuri tiganii se imparteau in Lingurari – fara a se referi la nici o ciorba sau tocanita mincate cu lingura, sau la „sportul tradiţional” al lingurarilor, cum citii eu pe Bloggul altcuiva, care se zice ca este lingura viteza, cu referire la viteza de verificare a unei ghene sau tomberon, inainte de a se intilni cu ursul brun al Carpatilor. Se pare ca s-a legat o prietenie sadea intre ei fiind colegi de breasla, si atunci, ursul din prietenie i-a ajutat cu „ursaritul.” Ursarii – care sint un fel de moasa comunala, te trag la spate cu ursul, te calca, te ajuta in bijnita daca ai nevoie de ceva, asa ca la oleaca de contrabanda si de aici vine si vorba „Plimba ursul d-acilea, bre!” Printre alte categorii se numara gaborii – adica tigani angajati de Politie (say what?) cum naiba sa fie angajati de Politie, ca doar stim relatia lor cu Politia … e una foarte strinsa! Da, in fine, o data te trezesti prin Mizil „mancatas, ai bolitin? Du iu hiev aidi? Da pha permisu’ … ca sa moara mama, de nu-ti bag o interogaţie prin ştaţie.” „Ia zi praleo, ce morţii voştri aţi făcut de s-au speriatără băieţii ăia şi au fugit de-aci în pofida voinţei lor, cu haur şi alte valor? Ha? Haud?”

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice!

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice

din-dragoste-in-alte-feluri

Spoitori – da, normal … spoiesc pe la altii, da’ la ei ba!Am inteles de prin ziare ca acestia sarbatoresc Pastele la o saptamina dupa Ortodocsi, multumindu-i lui Dumnezeu pentru sanatate.

Rudarii – rudarii sau aurarii nu sint tigani! EI SUSTIN CA SUNT ADEVARATII URMASI AI DACILOR,CA SUNT DACI 100%.Dan Gherasimescu, unul din cei mai renumiti sculptori populari ai Romaniei, mi-a vorbit despre adevarata lor origine.
Acesta recunostea ca multi batrani de prin satele acelea rudaresti stiu „de trei ori mai multa meserie” decat el. „Vrajitori ai lemnului”. Singurii care mai pastreaza si azi „vechile taine ale copacilor”. Peste tot, in muntii Argesului, de la Curtea de Arges pana sus, spre Ardeal, absolut nimeni nu le spune rudarilor tigani. Ei sunt recunoscuti ca o „specie aparte” de oameni, o spita veche, care a ramas pe pamant de cand lumea. Dan Gherasimescu isi facuse ucenicia la acesti „maiastri”, care altadata se ascundeau prin bordeie ( „Conversations: Culture and religion”).

Fierari, laiesi – au fost folositi si drept calai, adica pusi in „dirty jobs.” In zilele noastre s-a cam pierdut fieraritul, da’ si „calaitul” asa cum se vede din acest dialog: „Puţin dă tot, puţin, Ei, acuma s-au dus pă la serviciuri, la făbrici, unii mai lucrează şi-acasă, potcoave, căruţe, fierărie d-asta… Înainte făcea prăşitori, pluguri, le-ascuţea fierurile-ălea, să ducea la iei, râcâia caii la potcoave…pentru a confecţiona săbiile nemuritorilor care bântuie cartiere selecte precum Ferentari sau Socului-Pantelimon” (www.romlit.com). Dar in schimb a aparut „culegerea” fierului vechi si inceperea industriei de valorizare a lui.

Ceaunari – cam in aceeasi tagma cu lingurarii, caldararii si spoitorii.

Caramidari – fabricau caramizi, netoti – un fel de “fara ocupatie” , traind din furturi.

Floraresele – mi se par cele mai faine, mai ales ca meseria lor rezista de cel putin saizeci de ani si a fost dusa pina si peste ocean.

nu-ai-vazut-o-niciodata-asa-inna-imbracata-in-tiganca-la-dansez-iti-place-cum-ii-sta

In epoca moderna au mai aparut si alte categorii sau specializari, cum sint cocalarii sau manelistii … sa mai dau nume sau nu?

Din atitea feluri de tigani au ramas cocalarii, cersetorii (meserie noua), agricultorii si bogatii intreprinzatori cu companii de fier vechi, spalatorii auto, etc.

La lovitura de stat din 1989, Romania avea 23 milioane de locuitori. Scaderea populatiei se datoreaza emigrarii masive in alte tari a oamenilor cu studii, a oamenilor destepti si a oamenilor producatori de bunuri. Distrugerea premeditata a industriei, agriculturii, vinzarea minelor, a turismului, incurajarea conflictelor intre nationalitati a dus la exodul milioanelor de romani in strainatate. Asa Guvernul a scapat de oamenii activi, carora nu voiau sa le mai asigure locuri de munca, dar care acum contribuie la societatile Occidentale si care isi construiesc pensiile acolo. Antiromanismul Guvernului nostru a dus la scaderea demografica a romanilor si la cresterea etniei rromilor, care in orice conditii aveau de la trei copii in sus. Deschiderea granitelor le-a dat si lor posibilitatea de a iesi in Europa, unii fiind bogati sa-au ridicat si s-au ciocoit, cei saraci cersind, dar venind inapoi in Romania la copilasi.

rromania

2tigani mercedes alb

Mă întrebam azi: Oare ce determină demisia celor mai buni oameni într-o firmă?

Țigane, dacă ești manager…atunci reflectează:

10. Tratează-i pe toţi la fel. Poate că sună bine, dar angajaţii nu sunt egali. Unii dintre ei „valorează” mai mult pentru că produc rezultate mai bune. Cheia nu este să îi tratezi în mod egal, ci să îi tratezi corect şi cinstit (şi aş adauga eu transparent –n.r).

9. Tolerează mediocritatea. Cei care performează nu sunt obligaţi şi nici nu vor să lucreze cu cei din categoria „lasă că merge şi aşa”.

8. Setează reguli stupide. Nu spun să nu ai reguli, ci să nu ai reguli stupide. Angajaţii valoroşi vor să aibă câteva guidelines, dar nu vor reguli care efectiv îi pun în ipostaza de a nu-şi mai îndeplini cu succes sarcinile.

7. Să nu recunoşti performanţa. Nu uita, comportamentul care vrei să se repete trebuie recompensat imediat.

6. Să nu te distrezi la serviciu. Unde scrie că munca trebuie să fie exclusiv serioasă? Dacă găsiţi o astfel de hârtie, rupeţi-o în bucăţi cât mai mici şi aruncaţi-ele la gunoi. Ideea că munca nu poate fi şi distractivă este total neproductivă. Locul de muncă trebuie să aibă şi o doză de amuzament. Caută soluţii pentru a înviora locul de muncă sau pentru a face munca mai distractivă.

5. Să nu comunici cu subalternii. Trebuie să comunici atât veştile bune, cât şi veştile rele… dacă tu nu te ocupi de asta, ei bine, zvonistica o va face.

4. Micromanagementul e ideal. Spune-le ce vrei sa fie făcut şi cum. Nu le spune de ce este nevoie să facă asta sau de ce job-ul lor este important. Şi nu le cere input-ul cu privire la modul de acţiune. Doar tu eşti managerul, nu ?

3. Nu dezvolta o strategie de retenţie. Retenţia ar trebui să te preocupe în fiecare zi. Întocmeşte o listă cu oamenii pe care nu vrei să îi pierzi şi în dreptul fiecărui nume scrie ce vei face sau ce trebuie să faci pentru ca acea persoană să rămână engaged.

2. Exit-interview… ce-i ăsta?! Mai bine aştepţi ca unul dintre cei mai buni oameni pe care îi ai să plece şi apoi să întreprinzi un exit-interview pentru a vedea dacă ai fi putut să faci ceva diferit astfel încât să nu îşi caute de lucru în altă parte.

1. Treci cât mai repede peste onboarding. Angajaţii sunt cel mai uşor de impresionat în primele 60 de zile. Fiecare informaţie pe care o acumulează în această perioadă fie le va confirma faptul că au luat decizia corectă (de a se angaja), fie le va aduce remuşcări. De ce te-ai aştepta să performeze din moment ce primul lor contact cu organizaţie este plictisitor, aglomerat de proceduri şi politici. Dacă vrei să le transmiţi că au luat totuşi decizia corectă atunci implică-te şi implică-i şi pe colegii din senior management. Asigură-te că perioada de onboarding îi transmite angajatului că:

A. Ai fost selectat cu atenţie şi suntem bucuroşi că eşti aici.

B. Acum faci parte dintr-o organizaţie super.

C. Iată de ce job-ul tău este atât de important pentru noi.

Căprioarele animale sacre…

Nara este casa unei populații de peste 1.000 de căprioare Sika, care pot călători libere prin oraş!

Pentru „unii”, căprioarele sunt animale sacre! Mai puțin pentru Ion Tiriac….

Eminescu … titanul poeziei romanesti este onorat de NASA!

Imagine

Acest crater de pe planeta Mercur a fost numit in onoarea poetului Mihai Eminescu, titanul poeziei nationale romanesti! Craterul Eminescu are 125 kilometri in diametru.

Imaginile craterului se vind pe line cu $178 fotografia!

Tradus in engleza si inca alte patru limbi o strofa din Luceafarul suna asa:

Hyperion beholds how love
Their eyes equally charms:
Scarcely his arm touches her neck,
She takes him in her arms.
Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor fatã;
Abia un brat pe gît i-a pus
Si ea l-a prins în brate…

La multi ani, Eminescu!

Eminescu .... titanul poeziei romanesti este onorat de NASA!

Release Date: April 17, 2008
Credit: NASA/Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory/Carnegie Institution of Washington