Strada unde m-au batut tiganii …

Imagine

Strada unde m-au batut tiganii ...

„Strada unde m-au batut tiganii”… sau Stirbei Voda inteleg ca are o istorie destul de framintata … mai ales ca se afla-n Bucuresti. De ce oare acest Stirbei Voda, ca strada are numele asociat cu un punct in care chipurile cineva a fost batut de tigani? Se zice ca este „pestrita,” insemnind ca are de toate pentru toti, incepind de la tigani, pina la negustori legiti si bishnitari … o vazui ca-i lunga, dar dreapta si flancata de blocuri de tip comunist. Ca vorba aia, doar strada Stirbei Voda fu’ demolata in 1987 pina la singe, din ordinul lu’ Nea Caisa, stirpind cloaca tigano-fanarioata, dar si istorica, chit ca ei se lauda ca azi ar fi un „amestec de clasic si modern,” inglobind mai multe stiluri … cel brancovenesc, cel comunist si cel tipic de Capitala. Mo, stau si ma gindesc … poate ca tiganii batura vre-un demolator din aia … punind prea multe intrebari asupra dezvoltării ei.

In 2010, monsieur Oprescu, Primarele Bucurestiului a ordonat demolarea unei frumoase cladiri din patrimoniu, obligind locuitorii sa o evacueze in 72 de ore! Ei, daca locuitorii erau tigani, ar fi evacuat-o in cinci secunde … In mod sigur legenda este ca rromii au bubuit niste entuziasti care doreau sa puna in aplicare planul lu’ dom’ doctor!

Io, daca aveam acest semn in orasul meu, as fi pus si ceva dovezi ca asa s-a intimplat … ceva mandibule rupte sau niste masele insirate pe o ata … dovezile intotdeauna slujesc o cauza!

Dar pina atunci enigma ramine nerezolvata … cine este cel batut de tigani si de ce?!

NISIP DE FUM …

Video

In visul meu tiganesc, mi se aratau caravane miscatoare … ca furnicile mergind, una cu capul in fundul celeilalte … fara o tinta fixa … daca prima o lua la stinga si urmatoarea o lua la stinga si asa mai departe, pina la ultima care o lua si ea la stinga … toate carind ceva, un bob de orez, o firimitura de piine, un picior de gindac, o picatura de roua … truda lor parea un perpetuum mobile, tic, tac, tic, tac … mergind, si balanganindu-se care mai de care, … dar tinind ritmul si pasul „cu stingul pe toba!”

Tot asa si noi, tiganii pribegiti prin trombele de praf, plecati dintr-o tara-ndepartata … a carei obiceiuri si imagini au ramas matritza creierului nostru … de atitea secole de miscare … fara o directie anume … trecind continente, riuri, munti, galaxii cu stele, cautind ceva anume … fara sa stim ce. Ce idealuri neatinse, sau gata sa fie atinse ne-au intins capcanele plecarii … cind toti se aciuau undeva in vremuri tulburi, noi ne luam castroanele si cortul si eram bine plecati!?

Oare de ce am plecat ….??? Poate numai pentru faptul ca ne impingea nomaditatea noastra din tarele strabune, sau pentru ca sperantele intr-o viata mai buna erau ca si pasarile calatoare … aratindu-ne directia? Sperante … pasari albe … visuri … curg in singele nostru ancestral, ca picaturi albe pe un fond rosu aprins. Am ajuns sclavii Europei, am muncit ca sclavi pe la toate Curtile boieresti ale Imperiului Bizantin …  fiind „atzinganoi”… am gasit tari pe care le-am fi putut numi „acasa” … dar ele nu ne-au vrut, cladind ziduri enorme de Cetate … ziduri de piatra si ziduri de preconceptii … sintem in continuare prizonierii Planetei Albastre… de ce noi?

E o noua zi. Vintul adie aducind miros de praf reavan dinspre Rasarit. Imi ridic capul de pe perna, gindindu-ma la reintoarcerea in Romania … ce containere sa inchiriez, cam ce afacere sa incep … e vis sau realitate ??? … iar am visat caravane, iar am narile pline de miros de pamint galben … dar eu nici macar nu sint tigan, sau poate?! Mi-am facut si DNA-ul, sau testul de istorie ancestrala personala, sau ce fel de singe curge in venele mele … ei, na! Rosu … ce fel de singe sa curga …?! Cert e ca mental, sau in adincul inimii sint! Si o data cu ei ma invirt si eu pe sfera Globului Pamintesc, cautind mereu si mereu mirosul patriei …

NISIP DE FUM

De Adrian Berinde

Nu mai ştim ce vrem de mult, de când am plecat,
Iar s-a înnoptat de frig, oricât ne-am luptat.
Caravana noastră merge înspre nicăieri,
De atâtea rugi strigate-n depărtări, spre alte zări…
Suntem obosiţi de-atâta drum, de-atâta fum,
Nu mai înaintăm, e totul scrum… Nisip de fum…

Păsări albe zboară-n jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni…

Vântul ne-a trezit în zori, ca un praf grăbit,
Cerul se uita la noi, dinspre răsărit.
Nu mai ştim să fim ce ştim, ne uităm prin noi…
Nu vedem nimic din ce vedem, din ce credem.
Suntem obosiţi de-atâta drum, de-atâta fum,
Nu mai înaintăm, e totul scrum… Nisip de fum…

Păsări albe zboară-n jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni…

Suntem noi, zburând în jurul nostru, ca într-un cerc
Şi plouă cu speranţa
Că-ntr-o zi se va sfârşi, într-o zi vom reveni …

Multumiri speciale pentru Laco Jimi, Calin Deac, Daniel Pasc si Sandy Deac (voci aditionale).
Category
Music
License
Standard YouTube License

(Adrian Berinde & Laco Jimi „NISIP DE FUM” 2013)

Published on Aug 13, 2013

Fenomenul „tiganul roman” sau cum se impart tiganii in zilele noastre?

Imagine

Multi pasionati de ale tiganilor, asa ca mine, sau chiar mai pasionati, avind acces la documente istorice au icercat sa-si explice fenomenul „tiganul roman!” Ce am aflat pina acum se poate insuma la citeva fapte: tiganii au fost sclavi pe mosiile boieresti si bisericesti pina la Kogalniceanu. Cum au ajuns ei pe teritoritoriul tarii noastre si cind? „Robia ţiganilor din Ţara Românească este un „împrumut” bizantin. Cronologia următoare este grăitoare, chiar dacă sunt puţine documente: 1348 ţigani robi la mănăstirea Prizren din Serbia, 1371-1376 – ţigani robi la mănăstirea Vodiţa din Ţara Românească, 1378 – ţigani robi la mănăstirea Rila din Bulgaria, 1388 – ţigani robi la mănăstirea Cozia din Ţara Românească. Pentru mine nu există prea multe dubii că ţiganii au ajuns în ţările române în secolul al XIV lea fiind preluaţi ca robi din Imperiul Bizantin, în condiţiile dizolvării acestuia” dupa cum spune George Damian, un alt pasionat, dar care-si poate sustine teoria cu documente.

Noi astialalti, care ne ghidam mai mult dupa ghioc, „stele si vint” in problema tiganeasca, prin inteligenta nativa care ne descrie (lol!) si studiile continue si comprehensive facute am aflat ca tiganii sint categorisiti dupa joburile pe care le faceau, astfel din cele mai vechi timpuri tiganii se imparteau in Lingurari – fara a se referi la nici o ciorba sau tocanita mincate cu lingura, sau la „sportul tradiţional” al lingurarilor, cum citii eu pe Bloggul altcuiva, care se zice ca este lingura viteza, cu referire la viteza de verificare a unei ghene sau tomberon, inainte de a se intilni cu ursul brun al Carpatilor. Se pare ca s-a legat o prietenie sadea intre ei fiind colegi de breasla, si atunci, ursul din prietenie i-a ajutat cu „ursaritul.” Ursarii – care sint un fel de moasa comunala, te trag la spate cu ursul, te calca, te ajuta in bijnita daca ai nevoie de ceva, asa ca la oleaca de contrabanda si de aici vine si vorba „Plimba ursul d-acilea, bre!” Printre alte categorii se numara gaborii – adica tigani angajati de Politie (say what?) cum naiba sa fie angajati de Politie, ca doar stim relatia lor cu Politia … e una foarte strinsa! Da, in fine, o data te trezesti prin Mizil „mancatas, ai bolitin? Du iu hiev aidi? Da pha permisu’ … ca sa moara mama, de nu-ti bag o interogaţie prin ştaţie.” „Ia zi praleo, ce morţii voştri aţi făcut de s-au speriatără băieţii ăia şi au fugit de-aci în pofida voinţei lor, cu haur şi alte valor? Ha? Haud?”

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice!

Ia sa va dau io neshte amenzi groaznice

din-dragoste-in-alte-feluri

Spoitori – da, normal … spoiesc pe la altii, da’ la ei ba!Am inteles de prin ziare ca acestia sarbatoresc Pastele la o saptamina dupa Ortodocsi, multumindu-i lui Dumnezeu pentru sanatate.

Rudarii – rudarii sau aurarii nu sint tigani! EI SUSTIN CA SUNT ADEVARATII URMASI AI DACILOR,CA SUNT DACI 100%.Dan Gherasimescu, unul din cei mai renumiti sculptori populari ai Romaniei, mi-a vorbit despre adevarata lor origine.
Acesta recunostea ca multi batrani de prin satele acelea rudaresti stiu „de trei ori mai multa meserie” decat el. „Vrajitori ai lemnului”. Singurii care mai pastreaza si azi „vechile taine ale copacilor”. Peste tot, in muntii Argesului, de la Curtea de Arges pana sus, spre Ardeal, absolut nimeni nu le spune rudarilor tigani. Ei sunt recunoscuti ca o „specie aparte” de oameni, o spita veche, care a ramas pe pamant de cand lumea. Dan Gherasimescu isi facuse ucenicia la acesti „maiastri”, care altadata se ascundeau prin bordeie ( „Conversations: Culture and religion”).

Fierari, laiesi – au fost folositi si drept calai, adica pusi in „dirty jobs.” In zilele noastre s-a cam pierdut fieraritul, da’ si „calaitul” asa cum se vede din acest dialog: „Puţin dă tot, puţin, Ei, acuma s-au dus pă la serviciuri, la făbrici, unii mai lucrează şi-acasă, potcoave, căruţe, fierărie d-asta… Înainte făcea prăşitori, pluguri, le-ascuţea fierurile-ălea, să ducea la iei, râcâia caii la potcoave…pentru a confecţiona săbiile nemuritorilor care bântuie cartiere selecte precum Ferentari sau Socului-Pantelimon” (www.romlit.com). Dar in schimb a aparut „culegerea” fierului vechi si inceperea industriei de valorizare a lui.

Ceaunari – cam in aceeasi tagma cu lingurarii, caldararii si spoitorii.

Caramidari – fabricau caramizi, netoti – un fel de “fara ocupatie” , traind din furturi.

Floraresele – mi se par cele mai faine, mai ales ca meseria lor rezista de cel putin saizeci de ani si a fost dusa pina si peste ocean.

nu-ai-vazut-o-niciodata-asa-inna-imbracata-in-tiganca-la-dansez-iti-place-cum-ii-sta

In epoca moderna au mai aparut si alte categorii sau specializari, cum sint cocalarii sau manelistii … sa mai dau nume sau nu?

Din atitea feluri de tigani au ramas cocalarii, cersetorii (meserie noua), agricultorii si bogatii intreprinzatori cu companii de fier vechi, spalatorii auto, etc.

La lovitura de stat din 1989, Romania avea 23 milioane de locuitori. Scaderea populatiei se datoreaza emigrarii masive in alte tari a oamenilor cu studii, a oamenilor destepti si a oamenilor producatori de bunuri. Distrugerea premeditata a industriei, agriculturii, vinzarea minelor, a turismului, incurajarea conflictelor intre nationalitati a dus la exodul milioanelor de romani in strainatate. Asa Guvernul a scapat de oamenii activi, carora nu voiau sa le mai asigure locuri de munca, dar care acum contribuie la societatile Occidentale si care isi construiesc pensiile acolo. Antiromanismul Guvernului nostru a dus la scaderea demografica a romanilor si la cresterea etniei rromilor, care in orice conditii aveau de la trei copii in sus. Deschiderea granitelor le-a dat si lor posibilitatea de a iesi in Europa, unii fiind bogati sa-au ridicat si s-au ciocoit, cei saraci cersind, dar venind inapoi in Romania la copilasi.

rromania

2tigani mercedes alb

Legătură

gypsy childrenȘcoala de alfabetizare St. Antonio, Roman!

Din tigani am devenit zine …

Fundaţia Umanitară PACEA este o organizaţie fondată de Ordinul Fraţilor Minori Conventuali în anul 2000 şi este persoană juridică română de drept privat, apolitică, fără scop patrimonial, constituită şi acreditată să acorde servicii de asistenţă socială primare şi specializate persoanelor aflate în nevoi.

„Istoricul Gheorghe Retegan ne oferă un recensământ al populaţiei din Moldova la 1838 când existau 20 de oraşe, 14 târguri şi 3.584 de sate. Structura etnică: români – 364.000 de familii; 12.100 sârbi; 27.000 familii greci; 9000 familii evrei; 17.400 sălaşe de ţigani şi 4100 alţii.
Ştefan Pascu menţionează că la 1845 existau cinci oraşe importante în Moldova: Iaşi, Galaţi, Botoşani şi Bacău, un loc important ocupându-l Romanul. El ne prezintă structura social-juridică a populaţiei urbane din Moldova.
• Boieri – 2.40%
• Servitorime – 8.40%
• Clasa mai de jos – 41.72%
• Supuşi străini – 2.46%
• Slugi 18.40%
• Ţigani 3.20%
Evoluţia şi dinamica populaţiei urbane este deosebit de importantă. La 1859, 11.6% locuiau în oraşe, la 1900, 15.5%; la 1939, 21% din totalul populaţiei locuiau în oraşe iar în 1948, 24%. În 1956 a crescut la 34% pentru ca în 1980 să fie de peste 46%. De-a lungul istoriei, un rol important l-a jucat raportul dintre factorul populaţiei şi dezvoltarea economică, raport care şi-a pus amprenta asupra evoluţiei acestuia.
Convieţuirea tuturor etniilor cu populaţia majoritară a fost bună, nu s-au înregistrat fapte negative care să ducă la tragisme, populaţia majoritară, nu a adoptat o atitudine de exclusivism, naţionalism sau de intoleranţă faţă de celelalte minorităţi etnice.”

PERSONALUL inimos al Scolii

Presedinte: Pr. Emilian Antal
Responsabil proiecte: Pr. Diac. Sergiu Antal
Secretara: Felicia Androo
Asistent social: Gabriela Giorgiuculesei
Asistent social (psiholog): Cristina Sescu
Medici: Dr. Dragomir Elena; Dr. Bordeianu Mioara; As. Cecilia Borcila, Emilia Enășcuț
Consilieri: Pr. Daniel Romila; Pr. Cristinel Sociu
Bucătar: Elena Grigoras
Voluntar: Vasile Galeș

Respect pentru un asemenea act de caritate!

 

In targ la Ferentari

Imagine

In targ la Ferentari

Foto: Razvan Mateescu

Totul e posibil in tirgurile Ferentarilor…de la gaini, porumbei de carne sau calatori, boboci de rata, oua, iepurasi, sau ceasuri nashpa sau de marca … Unii zic ca lumea saraca din Ferentari e violenta si superficiala? Hei … poate n-am inteles eu bine. Oare sint oameni obisnuiti, care-si vad de treaba lor, sau decrepiti care sint hoti si killeri de brand? Oamenii saraci si cu scoala putina normal ca au slujbe prost platite … mai vazusem si niste mastodonti grasi, care deschid berea cu dintii si ocupa tot gemul de la apartamentul blocului … i-am vazut ultima data prin ’80 cu goldeanu’ pe degetele stil cirnaciori … cam ei faceau specificul real al Ferentarilor… Ai fost vreo data?

Articolul din link: Gabriela Vlasceanu

Legătură

tighoroscop-tiganesc-1Horoscopul tiganesc! Afla ce semn te reprezinta si cum iti va fi viata, apasind pe linkul de mai jos!

http://lyla.ro/horoscop/horoscop-tiganesc-2014-ce-iti-rezerva-zodiile-gitane-in-noul-an/

 

Horoscopul tiganesc este unul dintre cele mai vechi si mai profunde existente in lume, avand in vedere ca a fost realizat de un neam care a colindat Pamantul in lung si-n lat.